Abonare Online

:

EDITORIAL

  • ÎNVIEREA IUBIRII, BUNĂTĂŢII ŞI CĂLDURII UMANE ÎNVIEREA IUBIRII, BUNĂTĂŢII ŞI CĂLDURII UMANE
    Moldova, pe care o descopeream în anii copilăriei și adolescenței, nu avea în ochi nici scântei de mânie și nici stropi de ură. Acea Moldovă îndepărtată purta în chipul ei de mamă iubitoare, înconjurată de copii sănătoși, cuminți și frumoși, icoana unui neam pașnic, pentru care blândețea, bunătatea…
    Read more... Join club

Abonare Online

banner

Caută

Apa care ne îmbolnăveşte

Miercuri, 26 Decembrie 2018 13:05
  • Autor:  Lilia CURCHI
Calitatea şi cantitatea apei - printre cele mai mari provocări Calitatea şi cantitatea apei - printre cele mai mari provocări

Fără apă, viaţa nu ar fi posibilă.
Chiar dacă este cea mai de preț resursă, care susține existența tuturor organismelor vii, omul nu este „actorul” care păstrează apa, ci, dimpotrivă, o irosește, poluează, captează etc. cu nepăsare. Resursele de apă se epuizează într-un ritm alert, calitatea și cantitatea prețiosului lichid fiind una dintre cele mai mari provocări nu doar la nivel național, dar și global.

În zona de risc 

În Republica Moldova apă avem puțină – doar aproximativ 500 m3 pe an pentru un locuitor. Conform specialiștilor, dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, se produc deficiențe în dezvoltarea economică, suferă sănătatea și standardul de viaţă al populaţiei, iar regiunea se consideră ca fiind zonă de risc. Normele recomandate la nivel internaţional indică volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivel sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile. 

Sursele de suprafaţă – râurile –, sunt cele din care se alimentează majoritatea populaţiei. Fluviul Nistru asigură apa potabilă a Republicii Moldova și necesitățile a circa 83% din populație la nivel național și a 99% în mun. Chișinău. Pentru o serie de orașe: Briceni, Edineţ, Cupcini, Glodeni, Ungheni, Leova, Cantemir și Cahul – circa 1,8% din cantitatea de apă potabilă disponibilă - este captată din râul Prut. Sursele de ape subterane captate din sondele arteziene, fântânile de mină și izvoare constituie circa 15% din necesarul de consum. Și râurile mici – peste 3621 la număr –, lacurile, iazurile, bazinele de acumulare, sunt obiective acvatice importante, de care depinde cantitatea și calitatea apei pe care o consumăm și o folosim în alimentație, agricultură, economie etc. Toate aceste obiecte acvatice: râurile, canalele, lacurile, lacurile de acumulare și iazurile, au nevoie de protecție și reabilitare, fiind într-o degradare avansată în R. Moldova.

Urmele poluării 

Un raport al Curții de Conturi privind protecția și utilizarea durabilă a apei din râuri și fluvii, efectuat în 2014, constată că apele râurilor din Republica Moldova sunt regulat afectate, în special, de factorul antropic, prin deversări ale deșeurilor menajere. Salubrizarea nesatisfăcătoarea teritoriilor este un alt motiv al poluării - în râuri, prin apele pluviale, ajung cantități mari de substanțe organice.

Maria Sandu, doctor în chimie, Institutul de Ecologie și Geografie, spune că dintre cele cinci clase de calitate a apei, în R. Moldova râurile mici sunt foarte poluate și au apă de categoria a treia - a cincea.
Puțin mai bună este situația cu Nistrul și Prutul. „Apa râurilor mari în republica noastră este de nivelul II de calitate, iar în aval de deversările apelor reziduale orășenești (or. Otaci, Soroca - fl. Nistru; or. Ungheni - r. Prut) și la confluenţa cu râurile mici poluate (Bâc, Răut, etc.) este de calitatea clasei III”, detaliază doctoral în chimie, Maria Sandu. 

Datele de laborator doar confirmă ceea ce observăm și cu ochiul neînarmat: râurile sunt, mai degrabă, canale de deșeuri. Cel mai mult suferă cursurile mici de apă.

Râul Ichel, de exemplu, este locul în care se varsă apele reziduale ale localităţilor Măgdăcești, Ratuș, Cricova, Ciorescu, Făurești, Goian, Hrușova, Boșcani, Coșerniţa ș.a.

Pe râul Bâc, în mun. Chișinău, în zona de protecție și în preajma fâșiei riverane, își desfășoară activitatea agenți economici (spălătorii auto, comercializarea materialelor de construcție), deși cadrul legal interzice amplasarea și exploatarea punctelor de deservire tehnică, de spălare a tehnicii și a mijloacelor de transport, acestea fiind zone cu regim economic limitat.

Râul Răut, ca și majoritatea cursurilor de apă din R. Moldova, este amenințat de barajele și lacurile de acumulare construite în diverse puncte de pe cursul râului. Cea mai gravă abatere de mediu este construcția recentă a hidrocentralei de la
Brânzenii Noi (raionul Telenești), care a finalizat cu oprirea cursului Răutului prin îndiguirea albiei și devierea unui volum foarte mic de apă în aval. Râul a secat pe unele porțiuni în timpul verii trecute, iar peștii au murit. Pe lângă acest lucru, apa râului Răut este poluată cu produse petroliere, detergenți, fenoli, calitatea apei fiind încadrată în categoria claselor III (moderat poluată) și VI (foarte poluată).

Stațiile de epurare din orașele Soroca și Rezina deversează apele uzate, fără epurare, direct în fluvul Nistru, care și așa se confruntă cu multe probleme ecologice, în mare parte cauzate și agravate de oameni. Printre ele menționăm construcția hidrocentralelor pe cursul superior, extragerea ilegală de nisip și pietriș din albia fluviului, dispariția unor specii valoroase de pești (cleanul, scobarul, bibanul, somnul, mreana, morunașul), înnămolirea intensivă a fluviului și scăderea nivelului de apă ca urmare a activității barajului de la Novodnestrovsk.

Vorbind de apa râului Prut, și aceasta este poluată ca urmare a deversării deșeurilor menajere și apelor reziduale provenite de la sistemele de canalizare ale orașelor de pe malul acestuia. De asemenea, poluarea este accentuată și de apele tehnice deversate de la agenții economici și reprezentanții industriilor locale. În mod cert, dincolo de impactul masiv asupra calității mediului, apa poluată ajunge să ne afecteze starea de sănătate. Potrivit dr.hab., medicului Grigore Friptuleac, odată cu înrăutăţirea calităţii apei consumate sporește frecvenţa patologiilor gastro-duodenale, urogenitale, bolilor endocrine, malformaţiilor congenitale etc.

 

Rupem cercul vicios
Pentru ruperea cercului vicios al problemelor resurselor de apă, comunitatea internațională și Uniunea Europeană recomandă gestionarea raţională a apei, luând în considerare protecţia ecosistemelor naturale, problemele sociale și dezvoltarea economică, cu integrarea tuturor utilizatorilor de apă dintr-un bazin hidrografic. Principiile de management integrat ale resurselor de apă se regăsesc în Directiva-cadru Apă a Uniunii Europene, care a fost transpusă și în legislația națională prin adoptarea Legii Apelor (adoptată în 2011, în vigoare din 2013). Acestea presupun asigurarea accesului la apă pentru toți locuitorii într-un bazin hidrografic, de la izvor până la vărsare, într-o cantitate suficientă și de o calitate bună. Pentru a atinge aceste rezultate este nevoie, evident, de o gospodărire responsabilă, conștientă și asumată, pentru refacerea și păstrarea resursei de apă. 

Din păcate, gestionarea resurselor de apă în baza principiilor bazinului hidrografic este un concept nou pentru R. Moldova, care se aplică cu dificultate. În baza Legii apelor, în R. Moldova avem delimitate hotarele a două districte hidrografice: Prut și Nistru, care conțin, la rândul lor, 4 bazine hidrografice: Dunăre, Marea Neagră, Prut și Nistru.

În aceste bazine hidrografice, se disting, la rândul lor, 39 de sub-bazine hidrografice: Sărata, Hagider, Chirghiș-Chitai, Catlabuh, Cahul, Racovăţ, Vilia-Lopatnic, Camenca, Căldărușa, Șovăţ, Delia, Bratuleanca, Varșava, Nârnova, Sărata, Ciuhur, Ciorna-Rezina, Racovăţ-Sănătăuca-Alcedar, Râbniţa-Iagorlâc, Răut, Nistrul Vechi-Știubei-Liman, Ocniţa-Ocna, Ichel, Iagorlâcul Uscat-Comarova, Botna, Bălţata-Șerpeni, Bâc, Năslavcea-Vasilcău, Colcotov-Cuciurgan, Nistru, Lăpușna, Frumoasa-Crihana, Alcalia, Gârla Mare-Șoltoaia, Larga, Tigheci, Saharna-Jidauca, Cogâlnic și Ialpug.

 

O parte din acestea au deja comitete la nivel de bazin hidrografic și, cu susținerea donatorilor, fac primii pași întru redresarea situațiilor deplorabile, stoparea degradării și a poluării sursei de apă.
Dacă vom readuce la viață susurul și limpezimea izvoarelor, a râurilor și râulețelor noastre, vom avea nu doar apă de calitate de-a lungul moșiei satelor, dar și în fântânile de jur împrejur. Iar o apă curată înseamnă oameni sănătoși”, conchide Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. Oare ne stă în puteri să acționăm, pentru ca mâine să nu ne fie frică că apa ne va îmbolnăvi?

 

Articol publicat în cadrul proiectului „Managementul integrat al resurselor de apă în Republica Moldova - pentru o dezvoltare durabilă și populaţie sănătoasă”, realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, în cadrul Programului de Suport (granturi) destinate ONG‐urilor de mediu în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, administrat de Agenţia „Apele Moldovei”, ca parte a Proiectului „Consolidarea cadrului instituţional în sectorul de apă și sanitaţie in Republica Moldova (Faza 01)”, finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA).

 

sigle

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 141 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova