Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Peştera „Emil Racoviţă” iese din întuneric

Luni, 23 Noiembrie 2015 14:44
  • Autor:  Lilia Curchi

Mai bine de zece ani au trecut de când m-am legat cu fire nevăzute de soarta peşterii „Emil Racoviţă”, fiind împreună cu echipa Mişcării Ecologiste din Moldova, a revistei NATURA, Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic ş.a. care semnalau deja de multă vreme riscurile iminente ce planau asupra acestui important monument al naturii.

După ce cazul peşterii a ajuns în atenţia preşedintelui de atunci, V. Voronin, iar compania „Criva-Knauf” a fost somată să se ţină de noi norme de exploatare a gipsului, lucrurile au intrat uşor-uşor într-un condamnabil con de umbră, prea puțini fiind cei care abordau problema conservării şi protecţiei peşterii.

 

…Capacul peșterii este închis cu lacăt, iar cheia este la liderul Grupului Speleo-Moldav „Abis” (deşi responsabilitatea îi revine primăriei Criva). Câte un speolog din cadrul grupului însoțește fiecare echipă de temerari care își anunță dorința de a intra în peșteră. La fel a fost la 10 octombrie a.c., când un grup condus de ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a intrat în subteran ca să afle la fața locului care este starea peșterii în contextul unei posibile reintroduceri în circuitul ecoturistic organizat.

Ca acum trei decenii, intrarea în galeriile subterane de gips se face printr-o fântână verticală de circa 30 de metri, apoi, pe brânci, prin canalul noroios de vreo 20 de metri. Și abia după ce reușești să obosești mergând aproape în patru, se deschid goluri carstice de 2-3 metri în diametru.

Labirinturile subterane, lacurile în nuanțe verzui, cristalele în culoarea chihlimbarului, gelectitele firave – toate sunt atât de impresionante încât ore în șir să le tot admiri! Dar, dincolo de euforia redescoperirii peșterii „Emil Racoviță”, câteva intervenţii de ultimă oră mai puțin plăcute pe care le-am sesizat merită a fi consemnate. În primul rând, redenumirea abuzivă a galeriilor subterane, a sălilor, lacurilor. Dacă de la 1977 și până în 2005 acestea aveau nume precum Sala Dacilor, Lacul revistei NATURA, Sala Așteptării, Sala Pinguinului, Lacul Tinereții, ș.a., acum galeriile poartă alte denumiri, exclusiv în limba rusă – Zal Dinozavra (în traducere, Sala Dinozaurului), Canion Svinia (Canionul Porc) etc. În al doilea rând, nestingherita intrare în peșteră a cercetătorilor străini (despre cei pe care i-am întâlnit ni s-a spus nevinovat că sunt speologi din Ucraina) care aveau asupra loc târnăcoape. În al treilea rând, urme ale mișcărilor tectonice ca rezultat al exploziilor din cariera de ghips din imediata vecinătate a peșterii.

După două ore de călătorie prin labirinturile impresionante şi golurile carstice, a avut loc și o ședință la primăria Criva, cu participarea echipei condusă de ministrul Munteanu, a primarului, dar și a reprezentanților „Criva-Knauf”. Evident, aceștia din urmă au ținut să își dea importanță în așa-zisa salvare a peșterii „Emil Racoviță” de la inundare, precum a fost până în 1959, când peștera reprezenta un sistem subteran plin cu apă. Totuşi, uitau să menţioneze de impactul exploziilor asupra ariei carstice. 

Sunt atât de multe necunoscute şi probleme acumulate în cazul peşterii lăsate în voia sorţii, încât acum se întrezăreşte o nouă şansă – de reglementare, acces, cartare, cercetare, inventariere, delimitare a zonelor pentru cercetări științifice, organizare a speleoturismului organizat.  Or, suntem asiguraţi de „voinţă şi disponibilitate din partea Ministerului Mediului ca acest monument natural de importanţă mondială să fie valorificat la veritabilul său potenţial, mai ales că Guvernul României ar putea oferi cca 1 milion de euro pentru lucrările de reabilitare şi amenajare a peşterii”.

Lilia CURCHI,

revista NATURA, octombrie 2015 

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 967 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova