„Obiectivul nostru a fost și a rămas să reîntregim neamul”

– Domnule Pintilie Pârvan, bunelului Dumneavoastră îi spunea Vasile Pârvan. Este vorba de cunoscutul om de știință Vasile Pârvan, basarabeanul?

– Nu, nu-i vorba de Vasile Pârvan cel știut de noi ca istoric, arheolog și eseist român, membru titular al Academiei Române. Părinții acestui om de știință trecuseră cu traiul în România, unde el a decedat în 1927 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București. La Constanța este un muzeu de arheologie care-i poartă numele, iar la noi - școala din satul natal Gotești. 

Eu sunt feciorul lui Ionel Pârvan, tatăl căruia a fost un alt Vasile Pârvan, tot din satul Gotești, raionul Cantemir, pe atunci județul Cahul, rudă cu renumitul savant Vasile Pârvan. Bunelul avea o mică gospodărie, pământ și animale pe lângă casă. Când au venit, sovieticii i-au zis că este moșier, că exploatează forță de muncă străină, l-au expropriat și l-au deportat în Siberia, de unde nu s-a mai întors... 

Pintilie Pîrvan, doctor în ştiinţe agricole, conferenţiar universitar, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Fotografie din arhiva personală

– În prezent sunteți președintele Asociației Obștești „Parlamentul– 90”. Care este misiunea acestei organizații?

– În anul 2000, noi, deputații aleși în mod democratic la sfârșitul timpurilor sovietice, care am făcut parte din Parlamentul Independenței, am format Asociația Obștească „Parlamentul – 90”. Cea mai importantă misiune a organizației noastre este apărarea actelor normative și legislative pe care le-am adoptat noi, deputații din Parlamentul Independenței. Pare straniu să auziți așa ceva, dar adevărul este că, în ultimii 30 de ani, agrarienii, comuniștii și socialiștii au încercat să diminueze importanța documentelor de bază adoptate de noi, în special - Declarația de Independență.

Când Președintele Voronin a vrut să transforme Ziua Independenței în Ziua Republicii, noi ne-am revoltat și, până la urmă, am câștigat. Anul trecut, socialistul Igor Dodon, sub mantia comuniștilor, a sărbătorit Ziua Independenței la Președinție, în sala în care noi am votat Declarația de Independență, fără a invita pe cineva dintre deputații primului Parlament. Raportor a fost o domnișoară, care a dat citire unei Declarații de Independență falsificată. Noi am ripostat iarăși.

Ne preocupă soarta textului original al Declarației de Independență, care, chipurile, a ars în timpul revoltelor din aprilie 2009. Declarația de Independență se afla atunci, împreună cu alte documente, într-un seif din material neinflamabil. Cum a putut să ardă principalul document al statului nostru? E cunoscut faptul că noi ne-am revoltat atunci și am convocat o adunare la care am re-votat și am semnat iarăși Declarația de Independență...

Am făcut tot posibilul ca să ne apărăm demnitatea de deputați ai Independenței. Bunăoară, am apostrofat guvernarea comunistă atunci când, în zile de 27 august, regimul Voronin nu ne permitea nouă, semnatarilor Declarației de Independență, să depunem flori la monumentul lui Ștefan cel Mare înaintea oficialităților comuniste. Deci, forțele ostile neamului nostru au atentat mereu la simbolica statului: Imnul de Stat, Constituția, Ziua Republicii, Declarația de Independență...

Colectivul Asociației Obștești „Parlamentul-90”. Fotografie din arhiva personală.

– Din asociație fac parte și deputați care n-au semnat Declarația de Independență?

– Deputați care, intenționat, n-au semnat Declarația de Independență nu fac parte din asociație. Dar au fost care, în ziua votării, au lipsit din motive serioase, deși îi cunoaștem de adevărați patrioți ai neamului. Am avut colegi de parlament care au votat Declarația de Independență, dar nu erau deciși să lupte pentru reîntregirea neamului nostru. A trecut timpul și mulți regretă azi că n-au făcut-o. Bunăoară, un fost coleg de parlament, Nicolae Moraru de la Sângerei, este acum cu trup și suflet pentru reîntregirea neamului și îi îndeamnă pe toți să lupte pentru realizarea acestui ideal.

– Cum veți sărbători 30 de ani de la obținerea Independenței Republicii Moldova?

– Am trimis o scrisoare doamnei Președinte Maia Sandu, în care am descris programul nostru de activități pentru ziua de 27 august 2021. În demersul către Maia Sandu, am propus ca în ziua de 27 august, după tradiționala depunere de flori la monumentul voievodului, să ne permită să intrăm în clădirea Președinției, în sala de la etajul șapte, unde am votat Declarația de Independență și unde vom avea o adunare solemnă cu ocazia acestei însemnate aniversări. Sper pandemia să nu năvălească peste noi și să ne schimbe agenda.

Deputații din primul Parlament, printre care și Pintilie Pîrvan, împreună cu președinta Maia Sandu. Fotografie din arhiva personală

– Domnule Pintilie Pârvan, după 30 de ani de Independență, ce regretați că n-ați reușit să faceți pentru soarta românilor din stânga Prutului în anii de destrămare a URSS?

– Făcând o retrospectivă în timp, o spun cu inima îndurerată: regret enorm că Federația Rusă a declanșat în martie 1992 războiul împotriva R.Moldova și ne-a oprit din drumul nostru ferm spre obiectivul de bază – reîntregirea neamului prin reunirea cu România. Și mai tare mă întristez atunci când analizez ce au făcut guvernările comuniste venite după noi. A fost foarte greu.

Noi, deputații din primul Parlament, am pregătit proiectul de Constituție, pe care l-am votat în prima lectură, dar îndată s-au găsit „patrioți” care au făcut tot posibilul ca noi să ne autodizolvăm. Dacă mai activam un an de zile, aprobam Constituția și societatea moldovenească nu ar fi adunat atâtea probleme. După autodizolvarea primului Parlament au venit la putere agrarienii în frunte cu Lucinschi și au aprobat o altă Constituție, revizuind textul pregătit de noi, inclusiv articolul 13, în care noi indicasem că limba de stat este limba română, iar ei au pus limba moldovenească. Iată, de atunci ne frământăm cu: cine suntem și ce limbă vorbim? Sper că deputații din actualul Parlament își vor aminti că noi, în prima lectură, aveam scris în proiectul Constituției că limba de stat în R. Moldova este limba română.

Să nu uităm că la 27 august 1991 am votat nu numai Declarația de Independență, dar și imnul „Deșteaptă-te, române”. Propunerea venise din partea domnului Ion Hadârcă. Declarația de Independență au votat-o 278 de deputați, iar imnul „Deșteaptă-te, române!” – 203 deputați. Era deja timpul când, din totalul de 372 de deputați, cei din stânga Nistrului nu mai participau la ședințele legislativului. La 23 mai 1990, a fost schimbată denumirea oficială a statului, din RSSM în Republica Moldova. Aș putea prelungi lista Legilor și actelor importante, adoptate de Primul parlament, însă din lipsă de timp, aici mă voi opri. 

După autodizolvarea Parlamentului, am revenit, fără pauze, în postul de președinte al raionului Cantemir. Pe atunci se permitea să deții două funcții. Eu eram și deputat, dar și președinte de raion – funcție pe care am deținut-o timp de opt ani la Cantemir.

– Să înțeleg că făceați parte din nomenclatura timpului respectiv? Cum ați ajuns în Parlament și cum de nu v-au atras agrarienii de partea lor?

– Cei din primul Parlament am fost toți aleși pe circumscripții nominale. Eu - în circumscripția 202 Baimaclia, unde am fost ales și consilier raional, și deputat în Parlament. Fiind consilier raional, colegii locali mi-au încredințat funcția de președinte al raionului, funcție pe care am deținut-o până în 1998, când am fost transferat la Ministerul Agriculturii.

Aveam 35 de ani când am fost ales deputat, dar la vârsta de 30 de ani eram deja doctor în științe agricole. Tot la 30 de ani - președinte de colhoz la Baimaclia. Pe atunci, comuniștii nu prea agreau savanții, dar eu insistasem să fiu lăsat în producere. M-au trimis la cea mai rea gospodărie din republică, o întreprindere de creștere a bovinelor. În complex erau 5.500 de hectare de pământ și 5.500 de buhai care mureau de foame. Căram paie din Ucraina și melasă de la fabrica de zahăr din Drochia și-i hrăneam. Timp de cinci ani, am creat o bază furajeră foarte bună și, din datorii de opt milioane, am lăsat gospodăria cu un venit de patru milioane și cinci sute mii de ruble. După cinci ani, am vrut să mă întorc la catedră, dar localnicii au insistat și m-au ales deputat în Parlament. Menționez că nu eram membru de partid în timpuri sovietice.

Pintilie Pîrvan la debutul carierei sale de agronom. Fotografie din arhiva personală

– Ce părere aveți despre cotitura politică care s-a produs în acest an în Republica Moldova?

– E o surpriză care ne vorbește că electoratul s-a maturizat. Înainte de alegeri aveam o situație politică periculoasă, deoarece forțele de dreapta se prezentau în campania electorală fărâmițate și intolerante una față de alta. Noi, deputații din primul Parlament, am încercat să unificăm partidele unioniste. O mână nevăzută, ca, pe timpuri, a lui Iurie Roșca, lucra pentru această dispersare și, iată, s-a întâmplat că dintre forțele unioniste declarate nu avem reprezentanți în actualul Parlament. Sigur, lumea s-a supărat pe așa-zișii lideri unioniști și a votat masiv PAS, ca să nu ne pomenim iarăși în impas parlamentar.

Acum, avem o majoritate parlamentară și sperăm că PAS-ul, chiar dacă, constituțional, nu poate face reîntregirea neamului, va apropia cu mult acest lucru.

– Încearcă cineva din actuala conducere să solicite cunoștințele și practica dumneavoastră acumulate pe parcursul anilor?

– Până în 2017, timp de patru ani, am lucrat în calitate de director general al Institutului de Fitotehnie „Porumbeni”. Am avut de rezolvat acolo mari probleme privind soarta a 1.200 hectare de pământ ale institutului. Șefilor de la Partidul Democrat nu le-a plăcut insistența mea pentru corectitudine și, când am ajuns la vârsta de pensionare, și termenul contractului expirat, m-au făcut să le spun „la revedere”...

Dar am scos institutul din datorii, l-am ridicat la o nouă treaptă. Am omologat în România patru hibrizi performanți de porumb, care au fost incluși automat în registrul european al soiurilor și hibrizilor omologați. În patru ani, am achitat zece milioane de lei datorie și am adus venit de zece milioane de lei. Institutul a obținut peste treizeci de medalii de aur și de bronz la expoziții din Moldova, România și din alte țări europene.

Este regretabil că nimeni nu se mai interesează de cunoștințele pe care noi le-am acumulat pe parcursul vieții noastre. Activez doar cu asociația parlamentarilor, dar stau mai mult la casa mea de vară de pe malul Nistrului și, din când în când, plasez pe rețelele de socializare știri despre renovările din sectorul agrar al României. Peste Prut au loc schimbări formidabile în acest sector. Bunăoară, România va primi anul acesta, din programe europene, 37,5 miliarde de euro pentru producătorii agricoli. Vă închipuiți? Agricultorilor noștri li s-a programat un miliard de lei moldovenești, dar nici pe aceștia nu-i pot primi. Ar fi bine ca actuala guvernare să continue convocarea ședințelor comune cu frații noștri de peste Prut, să adopte proiecte, hotărâri comune
în toate domeniile. Cred că, împreună cu România, vom putea obține succese care îi vor ademeni și pe alolingvii din Basarabia. Astfel, pas cu pas, și aceștia vor solicita reunirea noastră
cu România.

– Domnule Pârvan, sunteți agronom de profesie și mereu optați pentru o producție agricolă ecologică, dând drept exemplu succesele României. Ce ar putea face revista „Natura” pe acest făgaș?

– Revista „Natura” deja face mult în această direcție. Ar fi bine ca toți fermierii noștri s-o aboneze și să o citească. Mai mult, conducerea Ministerului Agriculturii, cea a Ministerului Mediului (proaspăt restabilit), precum și conducerea de vârf a republicii trebuie să cunoască ceea ce se face în comunitatea europeană pentru producția ecologică, deoarece aceasta este viitorul nostru. Vedeți că nici Dumnezeu nu mai suportă atitudinea noastră barbară față de natura care ne înconjoară. Uitați-vă ce calamități au loc în anul acesta pe întreg globul pământesc... Mă tem că ne așteaptă tornade climaterice, dacă vom continua să ne războim cu natura. E normal ca, acolo unde e posibil, să nu mai folosim chimicale, ci doar produse fito-sanitare și fertilizanți naturali. Eu
așa fac într-o seră de 18 metri pătrați, care ne asigură trei familii cu legume ecologice pentru anul întreg.

– Dacă ar activa azi Parlamentul Independenței, ce ați dori ca deputații lui să facă în primul rând?

– Să facă ceea ce ar fi salvarea noastră, ceea ce regretăm de 30 de ani încoace că nu s-a întâmplat, ceea ce i-ar schimba denumirea: din Parlamentul Independenței, în Parlamentul Unirii, adică să legifereze reîntregirea neamului românesc. La vremea noastră, noi am votat legi și acte normative care apropiau reîntregirea neamului românesc, dar, până la urmă, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Conducători de la Chișinău au fost atunci și au stat în anticamera de la București a Președintelui Ion Iliescu, dar ultimul o fi fost ghidat de Moscova și nu s-a mai reușit nimic.

Azi, trebuie să facem tot posibilul ca să apropiem reîntregirea neamului în mod democratic. În primul rând, e necesar să scăpăm de propaganda antinațională și să informăm lumea corect. Votarea Declarației de Independență a Republicii Moldova era primul pas făcut de deputații din primul Parlament pe calea de reunire a noastră cu România. Sper ca majoritatea deputaților din actualul Parlament să reia acel pas și să-și asume realizarea celor scrise în Declarația de Independență aniversarea căreia o vom sărbători la 27 august curent.

- Vă mulțumim, dle Pârvan. Să sperăm că noua conducere, în care lumea își pune mari speranțe, nu va bate pasul pe loc, ci va păși înainte, înflăcărată de entuziasmul care va marca sărbătorile de la sfârșitul acestei luni de august...

Gheorghe BUDEANU

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 354

Susține Natura.md: Devino Patron!