Boldurești
natura.md
Apr 21, 2025 09:23
88
0
Vetre strămoșești
Sat, reşedinţă de comună în raionul Nisporeni. Este situat la nord-vest de orașul Nisporeni, pe Valea Boldureștilor, care se deschide pe stânga în valea Prutului la Frăsinești. Atestat documentar în anul 1772. Coordonate geografice: 47°07′58″ lat. N, 28°03′23″ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 119 m. Suprafaţa satului – 2, 62 km2. Gospodării individuale – 1238 (2004). Populaţia – 3350 loc. (2004), 3277 loc. (2014). Structura etnică (2004): 97, 85% români, 0, 39% ucraineni, 0, 27% ruși ș.a. Biserica Sf. Ierarh Nicolae (1888). Comuna include în componența sa satele: Boldurești, Băcșeni, Chilișoaia. Distanțe: 15 km până la Nisporeni, 77 km până la Chișinău. Staţie de c.f. la Ungheni (32 km). Cod poștal: MD-6415.
Cadrul geografic. Relief de coline și câmpie colinară. Cele mai mari înălțimi au în zonă altitudinele 250-340 m deasupra nivelului mării. Rețeaua hidrografică o consitituie râul Nârnova și râulețele care se varsă direct în Prut: Brătuleanca, Vladnicul, Valea Boldureștilor. Vegetație de stepă și silvo-stepă. Păduri de foioase (arțari, fagi, stejari, tei, plopi, salcâmi). Specii de plante cultivate și spontane.
Repere istorice. Cercetările arheologice au identificat în zonă vestigii antice și medievale. Au existat așezări umane din timpul regatului lui Burebista și Decebal, sate și așezări fortificate din perioada romană a Daciei. Sursele documentare scrise vin cu întârziere să reflecte viața de fiece zi a localnicilor. Cele mai vechi hrisoave domnești sunt datate de specialiști cu ani din secolele XV-XVI. În tradițiile populare locale se susține că satul ar fi fost al marelui vornic de țară Boldur. Oștenii lui și răzeșii de prin sate stăpâneau moșii la est de Prut.
Primele dovezi documentare sigure datează de la sfârșitul sec. al XVIII-lea. Recensământul din anul 1772 conține pentru satul Boldurești din ținutul Iași, Ocolul de peste Prut, informațiile: 81 de case țărănești, 21 de case ale mazililior și ruptașilor și 5 case ale duhovnicilor, funcționa o stație de poștă cu cai. Sursele documentare de mai târziu ne informează: 1817. 143 de gospodării țărănești, terenuri agricole, de fânaț și de pășunat, o pădure lângă sat, un iaz și o moară; 1830. Biserică de lemn, 90 parcele de livezi, sătenii făceau comerț cu fructe, vin și miere de albine; 1859. 140 de gospodării țărănești, 862 de locuitori, școală parohială; 1870. 224 de curți, 1055 de locuitori, 550 de vite cornute mari, 2300 de oi; 1897. 1543 de locuitori (791 bărbați și 752 femei).
,,Dicționarul geografic al Basarabiei” (București, 1904) cuprinde informațiile: Boldurești, sat în jud. Chișinău, pe valea Boldureștilor, 263 de case ale țăranilor români, localnicii posedă 1744 desetine de pământ de împroprietărire, școală elementară. La reforma agrară din 1918-1924 au fost împroprietăriți 194 de locuitori cu 462 ha de pământ. În ,,Dicționarul statistic al Basarabiei” din 1923 sunt trecute 549 de clădiri, 2302 de locuitori, cooperativă agricolă, infirmierie, poștă, medic de plasă. Dinamica demografică: 3017 loc (1959), 3253 loc. (1970), 3425 loc. (1979), 3324 loc. (1989).
Onomastica. Numele comun al locuitorilor: boldureștean, boldureșteană (boldureșteancă), boldureșteni, boldureștene (boldureștence). Etimologia: Boldurești, oiconim antroponimic, boldureștii însemnând la origine ,,locuitori stabiliți cu traiul pe moșia (în satul) lui Boldur”. Documentele vechi atestă frecvent acest nume propriu: Boldur (1464), Boldur diac (1587), Boldur din Vlădeni (1616), Sima Boldur (1518). Nume de locuri din hotarul satului: Boiereasca, Broscarii, Căldărușa, Călduroasa, Chilișoaia, Corpășioaia, Dealul Stânii, Drumul Eșului, Dumbrava, Dumbrăvicioara, Fața Satului, Fântâna Leului, Fundul Văii, Hârtoapele, Herța, Hotarul, La Mojilă, La Stejări, Ochiul, Planul, Podișul, Rădiul, Răzășeasca, Ruptura, Șesul, Șipotul, Toloaca, Țărăncuța, Țigla, Valea Adâncă, Valea Banului, Valea Budăiului. Nume de familie frecvente în comună: Adam, Artene, Bacalu, Baraboi, Bargan, Beșliu, Boboc, Braga, Bulicanu, Butnaru, Calancea, Cernatu, Ciochină, Cojocaru, Decusară, Diaconu, Dumitriu, Enache, Fulga, Fustașu, Guidea, Gulea, Jerdan, Lazăr, Leucă, Lozovanu, Mardare, Margine, Marian, Mereuță, Mircea, Miron, Mitrofan, Nagâț, Nanu, Niță, Postu, Păduraru, Prisăcaru, Prodan, Pușcașu, Rotaru, Spătaru, Tofănică, Triboi, Țugulea, Turculeț, Ungureanu, Vintea, Vodă, Vrabie, Zmeu, Zugravu.
Informații de actualitate: asociații agricole colective, gospodării țărănești individuale, întreprinderi agro-industriale, gimnaziu, instituții preșcolare, casă de cultură, bibliotecă, unități de prestări servicii, oficiu de telecomunicații, cantină, cafenea, magazine, stadion
Personalități. Originar din Boldurești este Vlad Bogos (1893-1950), medic, activist civic, publicist, deputat în Sfatul Țării, ales deputat în Parlamentul României.
Autor: Anatol Eremia
Articol publicat în revista NATURA, nr. 398
Susține Natura.md: Devino Patron!
