Arșița extremă și seceta pot fi prevenite prin plantarea pădurilor și perdelelor forestiere

Arșița de peste 40 de grade Celsius la umbră și lipsa ploilor au provocat „secetă foarte severă” în intervalul 1-20 iulie pe aproape întreg teritoriul Republicii Moldova, potrivit meteorologilor. Temperatura medie zilnică a fost cu vreo 6 grade mai ridicată în perioada menționată față de ceea ce se consideră normă în regiunea noastră geografică – nici noaptea nu s-a răcorit sub 20ºС. Au fost mai puțin afectate doar localități din extrema de nord și, izolat, din centrul republicii. În unele raioane de sud, recolta de floarea-soarelui a fost compromisă în proporție de 60-80%, iar cea de porumb - în proporție de 70-100%. 

Secetele n-ar fi atât de frecvente și n-ar lovi atât de crunt dacă am avea mai multe păduri și perdele (fâșii) de protecție, constată ecologiștii. Acestea ar „chema” ploile, ne-ar asigura umbră și aer curat, ar proteja apele de poluare și evaporare, ar ajuta la reținerea apei în sol și i-ar menține umiditatea, l-ar apăra de eroziune și degradare. Un teritoriu mai împădurit ar împiedica transformarea Republicii Moldova în deșert – primele semne ale deșertificării deja au fost constatate în localități din sud, lovite cumplit de secetă ani la rând, se arată și într-un studiu al Băncii Mondiale, publicat anul acesta.

Rolul pădurilor este crucial pentru natură

„Primul lucru pe care noi îl putem face și este real, nefiind chiar atât de costisitor, este să plantăm păduri pe nu mai puțin de 20-25% din teritoriu. R.Moldova poate rezolva o serie de probleme ecologice doar plantând păduri”, spune Alecu Reniță, un consacrat lider de opinie în problematica de mediu, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. 

Cu 20% de teritoriu împădurit, în opinia sa, ar exista premise bune pentru diminuarea impactului schimbărilor climatice precum arșița extremă, seceta, aridizarea, deșertificarea etc. Și oamenii, și viețuitoarele naturii, și culturile agricole, și solul se simt mai bine în apropierea sau la umbra pădurilor. În locurile neumbrite, atunci când arșița depășește 40ºC, pământul se poate încinge până la 60-70ºC. Clar lucru, la asemenea temperaturi nu doar că se evaporă apa din sol, dar pier și microorganismele care-i asigură sănătatea și fertilitatea.

„Aceste 20% împădurite din teritoriu ar începe să creeze un anumit echilibru ecologic de care avem nevoie – să aducă mai multe ploi, să diminueze arșița. Există o diferență uriașă de temperatură între locurile acoperite cu păduri, umbrite de copaci și cele în care nu există umbră, între locurile unde e pustiu și cele cu vegetație”, explică Alecu Reniță. 

Se vor salva popoarele agere și unite 

În opinia sa, arșițele de peste 40 de grade Celsius din arealul nostru geografic sunt „o consecință directă a batjocurii îndelungate a populației Terrei față de Natura-Mamă”.

„Temperaturile vor crește an de an, fără să țină cont de mofturile oamenilor, de bogăția sau de sărăcia țărilor. Arșițele și secetele de mâine vor fi mult mai cumplite, transformând în deșerturi pământurile roditoare de astăzi. Se vor salva popoarele care știu să-și apere natura, să fie agere, înțelepte și unite în fața nenorocirilor. Republica Moldova nu poate merge mai departe după modelul ăsta vechi, sovietic, în relațiile cu natura și cu schimbările climatice. Pentru că atunci pur și simplu zona aceasta se va transforma într-un pustiu”, consideră Alecu Reniță.

În opinia sa, programul național de împădurire care se desfășoară acum este de o importanță vitală și trebuie susținut, inclusiv de primării, care ar face bine să nu pună piedici, dar să ofere pentru plantare toate terenurile disponibile, atât degradate, cât și nedegradate.

Programul Național de Împădurire, adoptat în 2023 pentru o perioadă de 10 ani, prevede crearea de noi păduri pe o suprafață de aproximativ 150 de mii de hectare. Astfel, suprafețele de teren împădurit urmează să fie extinse până la 15% din teritoriu, de la actualele 10-11%. Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa, media europeană fiind de 39.8% în 2020. În plus, doar 47% dintre pădurile noastre (175.500 de hectare) „au valoare ridicată de conservare”.

Având puține păduri și o economie cu dificultăți, Republica Moldova este considerată „cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice”.

Perdelele forestiere de protecție ar trebui să stea „ca pe tabla de șah” în jurul câmpurilor și apelor

Perdelele forestiere de protecție ajută și protejează natura precum niște păduri mai mici. Contribuie la o creștere cu până la 15% a recoltelor, potrivit unor studii - asigură umiditate, prin faptul că ajută la absorbția apei de ploaie în sol și la reținerea zăpezii, protejează câmpurile de vânturi puternice, de spălare și erodare.

Asemenea rânduri de arbori și arbuști ar fi necesar să împrejmuiască toate terenurile agricole, toate imașurile, toate apele. „Ar trebui să stea ca pe tabla de șah pe teritoriul Republicii Moldova”, explică Alecu Reniță. Și, din nou, este o soluție realistă, pe care o pot transpune în practică deținătorii terenurilor (autoritățile locale, agenții economici, fermierii).

„Aceste perdele forestiere de protecție sunt și un fel de „coridoare ale vieții”, fiindcă biodiversitatea începe să creeze medii naturale avantajoase pentru o zonă mult mai largă.

Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, care a intrat în vigoare în 1995, prevede ca toate cele peste 3.000 de râuri și râulețe din Republica Moldova să fie protejate cu perdele forestiere. Astfel s-ar obține mărirea suprafeței împădurite, protecția râurilor și altor bazine de apă de înnămolire. „O suprafață cu perdele forestiere de protecție cu o lățime de 8, 12, 24 de metri pe un mal și pe altul al unui râu deja înseamnă o pădurice de vreo 50 de metri lățime”, menționează ecologistul.

Legea prevede că lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte în funcție de lungimea râurilor: pentru râuleţe şi râuri mici - cel puţin 20 metri; pentru râuri mijlocii - cel puţin 50 metri; pentru râuri mari - cel puţin 100 metri.

Localități „în interiorul pădurii”

„Oraș (localitate) în interiorul pădurii” – este un concept pe care Alecu Reniță ar dori să-l vadă realizat și la noi. Astfel poate fi asigurat un microclimat confortabil pentru fiecare localitate în parte: în oraș/localitate sunt create multe parcuri, scuaruri verzi, iar în afara lui este plantată o centură forestieră ce generează un microclimat favorabil.

„Toate orașele și satele pot transpune în fapt acest concept - nimeni nu le împiedică să-și formeze o centură silvică de jur-împrejur. Aceasta ar însemna și impact bun pentru sănătate, ar aduce ploi, ar asigura aer curat, cu mai puțin praf, ar opri eroziunea solurilor, inclusiv furtunile de cernoziom”, potrivit ecologistului.

De ce se schimbă condițiile meteo pe Pământ?

Experții de mediu susțin că temperaturile extrem de înalte (încălzirea globală) și restul schimbărilor climatice sunt provocate și accelerate în primul rând de activitatea umană ce prejudiciază mediul.

Activitatea solară intensă din ultimele decenii contribuie la creșterea temperaturii globale, dar efectele n-ar fi atât de dramatice dacă natura ar fi în echilibru. Oamenii au transformat planeta Pământ într-o seră și acum ei înșiși suferă de pe urma consecințelor. În goană după câștiguri, omenirea a dezechilibrat ecosistemele. Au fost transformate în terenuri agricole suprafețe pe care erau zone umede, pajiști și păduri. Au fost exploatate irațional apa, solul, flora și fauna, alte resurse naturale. Ca sursă de energie, au fost utilizate preponderent combustibilii fosili (cărbuni, gaze), nefiind exploatate la timp posibilitățile energiei regenerabile. Toate aceste acțiuni iraționale au provocat creșterea emisiilor de carbon (a gazelor cu efect de seră), care contribuie la încălzirea globală și o accelerează.

Pe data de 22 iulie 2024 a fost atins un nou record meteo: temperatura medie globală s-a ridicat la 17,15 grade Celsius – a fost cea mai călduroasă zi din istoria măsurătorilor meteorologice. Pentru prima dată, în intervalul februarie 2023 – ianuarie 2024 (în 12 luni consecutiv), temperatura medie la nivel mondial a crescut cu peste 1,5°C. Prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, țări din întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, s-au angajat să limiteze încălzirea globală la pragul de 1,5°C, inclusiv prin renunțarea la combustibilii fosili și ținerea sub control a emisiilor de carbon. 

Autor: Eleonora Lisnic 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 388

Susține Natura.md: Devino Patron!