ÎNVIEREA PENTRU OM S-A SĂVÂRȘIT
natura.md
Apr 21, 2025 08:57
110
0
Se vorbește mult despre dragoste și solidaritate, libertate și bucurie. Aceasta s-a observat după perioada pandemiei. Astăzi, mulți organizează traininguri, propunând chiar sfaturi sau tehnici de iubire, metode de îndrăgostire, oferind prăpăstii de iubire și munți de fericire. Cu toate că există o avalanşă de informație, totuși, constatăm, că dragostea lipsește în societatea noastră, mai ales la poalele unui război între ortodocși. Explicații la acest flagel sunt multe, iar motivul ar fi că sentimentele se trăiesc prin propria experiență și propria conștiință morală, prin rațiune și logică. Noi am diminuat însușirile spirituale, firești omului, le-am coborât la nivelul percepțiilor individuale, nu mai sunt un imperativ. Sfinții Părinți spun că Dumnezeu l-a ridicat pe om mai sus decât pe îngeri, lui i-a dat capacitatea de a iubi și de a ierta.
Învierea Domnului este epicentrul evenimentelor credinței noastre, este simbolul dragostei. Când această sărbătoare își găsește loc în sufletele și în casele credincioșilor, totul reînvie ca o adevărată primăvară. Atunci când simți dragostea unui om lângă tine, nu mai dorești să te desparți de el, dar când simți dragostea lui Dumnezeu? La înviere sunt chemați toți cei îndrăgostiți, dar și cei cărora sentimentul iubirii le este străin. Creștinismul este declarat pe drept cuvânt religia dragostei sau a păcii. Aceste două sentimente, iertarea și iubirea s-au îmbrățișat pe cruce. Toate le rabdă Domnul Hristos pentru noi, pentru bucuria noastră și mai ales pentru fericirea veșnică. De la înomenirea lui Dumnezeu prin naștere din Fecioara Maria și până la înălțarea Sa la cer, toate s-au desfășurat prin dăruirea de sine, prin jertfă, adică prin acțiuni concrete de iubire. Nu putem dărui fără dragoste.
În cea mai profundă durere, pe cruce fiind, Hristos a exclamat „Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac” (Luca 23, 34). Aici s-au crucificat păcatele oamenilor, El a cerut de la Dumnezeu Tatăl să ne ierte neînțelegerile, trădările, umilințele noastre și alte eroziuni social spirituale. Învierea Domnului este un rezultat depășit de rațiunea umană, este peste firea noastră, e rezultatul răscumpărării. Totul revine în rânduială, natura și întreaga creație. Când Mariei Magdalena i se arată Domnul Hristos după înviere, a cuprins-o frica și spaima. Acestea-s izvorâte din bucurie, ce vedea în ochi, ceea ce nu putea constata rațiunea.
Prin cruce s-a biruit moartea și tot prin cruce s-a ridicat pata păcătoasă nu doar de pe firea umană, ci de pe toată creatura, totul a revenit la normalitate. Învierea este biruința asupra morții, așa cum primăvara este prevestitoarea unei noi vieți, ornamentată în coloristică verde - simbolul vieții. Hristos a pătimit și a înviat pentru noi și această biruință Biserica Ortodoxă o amintește credincioșilor în fiecare săptămână.
Încă din primele veacuri creștine s-a decis ca fiecare duminică să fie închinată Învierii Domnului. Omului de azi îi lipsește bucuria învierii. Toate-s inutile dacă Hristos nu învia, prin acest moment important, așezat în centrul gândirii și misticii creștine, omul devine asemănător prin har cu Dumnezeu. Pentru aceasta, inevitabil trebuie împlinită porunca Domnului Hristos „Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții” (Ioan 13, 35).
Să înviem și noi din moartea urii și răzbunării, invidiei și tăcerii, să gustăm din hrana îngerească, să fim curați și plini de lumină la masa pascală.
Autor: pr. Viorel Cojocaru
Articol publicat în revista NATURA, nr. 398
Susține Natura.md: Devino Patron!
