Pentru mai puţine deşeuri din plastic

Tradițional, pentru comunitatea de mediu, în luna iulie este lansată provocarea „Fără plastic”, care ne îndeamnă să trăim timp de 31 de zile fără a recurge la plasticul de unică folosință.

Pentru mai puţine deşeuri din plastic

„Iulie fără plastic” a apărut pentru a determina oamenii să își schimbe obiceiurile și comportamentul, astfel încât să genereze cât mai puține deșeuri de plastic. Acest tip de material, precum știți, are nevoie de mii de ani să se descompună. Mai mult decât atât, plasticul de unică folosință nu se reciclează, spre deosebire de alte deșeuri care pot fi transformate în altceva. Așadar, imaginați-vă cum va arăta planeta peste 1000 ani dacă plasticul pe care noi îl folosim timp de 5 minute și apoi îl aruncăm se va acumula.

Pentru a împiedica acest dezastru, vă recomand, pentru început, să renunțați la anumite obiceiuri și să nu cumpărați următoarele lucruri:

  • Apă potabilă la PET – apa vândută în sticle de plastic e mai scumpă, iar tehnologia de extragere a apelor din sonde este de obicei poluantă;
  • Tacâmuri, farfurii, pahare, paie de plastic – acestea au o durată de viață foarte scurtă, în schimb rămân să polueze mediul înconjurător mii de ani după ce le aruncăm. Multe ajung în mări și oceane, unde sufocă animalele marine;
  • Folie alimentară sau ambalaje de împachetare de unică folosință - acestea nici măcar nu se  reciclează, pur și simplu rămân sub cerul liber și se descompun în particule de microplastic care ajung apoi în apa și mâncarea noastră.
  • Lichide în recipient de plastic și tetrapack – la ora actuală există foarte puține locuri unde se reciclează tetrapackul (nu prea ai ce face din el, iar tehnologia de prelucrare presupune costuri mari).
  • Biscuiți, prăjituri, articole mici ambalate individual în plastic – să fim sinceri, e absurd. Nimănui nu îi trebuie atât de mult plastic în coșul de cumpărături.

 

La o analiză mai atentă, veți descoperi că se poate trăi foarte bine fără aceste produse de plastic. Poate că ne facilitează viața pe o perioadă scurtă de timp (5 minute, o zi), însă noi și generațiile viitoare plătim un preț prea mare pentru acest confort efemer. Puteți înlocui aceste produse cu alte alternative mai puțin poluante:

  • Investiți într-un filtru de apă care să asigure calitatea bună a apei de la robinet sau din fântâni;
  • Optați pentru caserole din plastic mai dur (care nu se strică repede) sau din carton. Există și recipiente din silicon, care poate fi reciclat la nesfârșit pentru că materialul de bază este cuarț (nisip). În acest fel le veți utiliza de mai multe ori, iar la final puteți să le dați la reciclare.
  • Alegeți borcane sau recipiente de sticlă. Acest material este de asemenea reciclabil la infinit, fiind alcătuit din nisip.
  • Investiți într-o cană termos în care să purtați apă de băut oriunde mergeți.
  • Mergeți la cumpărături cu sacoșe de acasă, preferabil traiste textile, pentru că sunt mult mai durabile. Refuzați pungile oferite de magazine, chiar dacă sunt gratis.
  • Cumpărați produse alimentare la kilogram (orez, fasole, cereale), nu împachetate de producător în diverse forme de plastic.
  • Coaseți sau procurați pungulițe mici cu care să cântăriți diverse articole la magazin (fructe, legume, crupe). Acestea țin mult și nu se rup imediat ca sacoșele de plastic de unică folosință.
  • Acordați preferință unui produs ambalat eco (hârtie, carton) față de unul ambalat în plastic.
  • Gătiți mai mult acasă și luați mai puțină mâncare la pachet de la restaurante. Întrebați dacă puteți comanda în propriul vostru recipient. Unele restaurante/ cafenele chiar oferă discount clienților care vin cu propria cană-termos.
  • Cumpărați pâine direct de la brutărie, unde este împachetată în pungi de hârtie. Evitați pâinea vândută în ambalaje de plastic.
  • Cumpărați detergent, săpun, șampon în recipiente mari.
  • Alegeți să beți ceaiuri din plante naturale sau amblate în cutii de carton/metal. Evitați ceaiurile în pachete de unică folosință – acestea nu se reciclează.

Eu fac aceste lucruri de aproape un an de zile, și pot să confirm că adoptarea acestor obiceiuri nu e grea. După ce am decis să pun în practică recomandările de mai sus, mi-am dat seama cât de mult plastic folosim. Însă nu vă pot reda sentimentul de împlinire care mă încearcă atunci când vin de la cumpărături și văd că am zero plastic cărat din magazine!

E drept, obiceiurile bune se formează în timp și cu multă răbdare, iar renunțarea la plastic înseamnă un pic de organizare și regândire a acțiunilor. Pe termen lung, ar fi ideal să lăsăm în urma noastră cât mai puține deșeuri, nu contează de care. E nevoie să refolosim, să consumăm mai puțin, să aruncăm ceva doar dacă nu mai poate fi folosit. Pe termen lung aceste lucruri contează: gândiți-vă câte ambalaje nu zboară pe dealuri pentru că v-ați schimbat obiceiurile!

 

Ana APINTEI

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 341