Să readucem planta de soc în grădina noastră

natura.md Iul 27, 2022 03:25 2159 0

Încă din copilărie am simțit natura ca pe o ființă și eram fericită în mijlocul ei... de una singură. Fără oameni. Eu şi Ea. Cu frumuseţea, liniştea și miresmele ei...

Dragostea aceasta mi-a altoit-o mama încă din copilărie, luându-mă des în câmp la lucru alături de ea sau ieşind în duminicile de vară la strâns plante medicinale. Mereu am zis că natura e raiul nostru pe pământ! Atâta bucurie aveam de tot ce mă înconjura: copaci sau arbuşti rătăciţi, lanuri, flori sau buruieni, păsări sau gâze, zări enigmatice, ademenitoare. Toate aveau farmecul lor.

Au trecut mulți ani de atunci, dar copilul din mine a rămas cu aceleaşi sentimente. Mereu mă duc în mijlocul ei, mereu o descopăr, o admir şi simt că ea a pregătit şi conţine tot de ce are nevoie omul pe pământ pentru o viaţă sănătoasă. Este hrană, apă și leac pentru toate bolile. Ea nu poate striga. Ea lasă totul la discreţia înţelepciunii noastre.

Bunicii şi străbunicii noştri erau mai aproape de pământ, de Măria Sa, Natura. Se foloseau de darurile ei, cunoşteau toate plantele şi proprietăţile lor, se tratau cu ele, dar practicau pe lângă casă şi creşterea culturilor sănătoase cum e bobul, fasolea, năutul, mazărea ş.a

Astăzi, suntem moderni şi cam lenoşi. Imensitatea de produse importate, crescute special pentru vânzare (ceea ce înseamnă că nu sunt sănătoase), varietatea lor ne smintesc. La ce să mai creştem singuri dacă totul e gata. Bani să fie!

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Natura, izvorul tămăduirii

Dar mai este o categorie de produse pe care ni le oferă natura, precum măceş, porumbele, cătină, mure, afine ş.a., care sunt o sursă bogată de vitamine, minerale, antioxidanţi şi alte elemente benefice pentru organismul nostru. La fel, natura ne dăruie și multe plante medicinale, folosite în tratarea diferitor afecțiuni, cât și în alimentație.

De Duminica Mare, la Festivalul iProsop din satul Selemet, raionul Cimişlia, mi-a atras atenţia o colecţie de conserve în ambalaj mic. Erau dulceţuri din floare de salcâm, floare de soc, petale de trandafir și ardei iute. Prepar şi eu diferite dulcețuri deosebite: din dovlecei, pepene verde, petale de trandafir, dar acum mă impresionase cea de floare de soc, căci în ultimii ani mă îndrăgostisem de ea datorită proprietăţilor ei curative, dar şi pentru posibilitatea de a prepara băutură răcoritoare care se numește socată! O băutură cu o aromă de floare foarte pronunţată, dulce înţepătoare și are un gust deosebit. Unii oameni ingenioşi, cum este o fermieră din Slobozia Mare, pe care am întâlnit-o la festival, prepară şi dulceaţă.

Socul, medicament antiviral important

Socul este cea mai veche plantă cultivată de omenire şi în tradiţia populară a stat la loc de cinste în farmacia omului simplu până la apariţia medicamentelor de ultimă generaţie. Până nu demult floarea de soc se considera un medicament antiviral important. De la soc florile, frunzele, fructele, scoarţa, rădăcina au efecte terapeutice şi pot fi folosite în prevenirea şi tratamentul multor afecţiuni: florile sunt diuretice şi sudorifice, frunzele au acţiune laxativă, fructele - vitaminizate şi antineurologice, scoarţa conţine multe substanţe diuretice.

Această plantă este foarte des întâlnită în republica noastră, prin sate, dar mai des pe la marginile pădurilor, deci materia primă este ieftină, multă și mai ales sănătoasă. Din fructele lui, negre lucioase, se prepară dulceaţă sau gemuri, socată.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Socata, regina băuturilor răcoritoare

Socul înfloreşte în lunile mai-iunie şi pentru a obţine o socată savuroasă, florile trebuie culese când sunt desfăcute 70-80% din ele, adică proaspete. Sunt mai multe rețete de preparare a socatei - cu zahăr sau fără, dar ingredientele sunt cam aceleaşi: flori de soc, lămâie, zahăr (dacă-l preferați) şi ceva pentru fermentaţie ( boabe de orez sau drojdie, stafide). Una din cele mai simple şi folosite rețete de bunici a fost următoarea: 12-14 flori mari de soc, 4 lămâi, 10 l de apă, 1 kg de zahăr şi 10 boabe de orez sau 5 gr de drojdie proaspătă. Fermentaţia durează 3-4 zile sau mai mult, la cald şi apoi se strecoară. Se păstrează la rece. Se foloseşte după placul şi fantezia fiecăruia.

Socata face furori în România odată ce a fost descoperită în toată splendoarea ei. Se serveşte în toate localurile alimentaţiei publice, în diferite variante, ridicând-o, în unele restaurante, la rangul de regină a băuturilor răcoritoare şi cocktailurilor.

Dar cea mai mare cantitate de flori de soc, desigur, se pune la uscat pentru ceaiul de apoi, din lunile reci.

Deci, să ieşim mai des la natură, să cunoaştem proprietăţile plantelor ce ne înconjoară, să savurăm miresmele lor, să culegem cu atenţie şi cu mare grijă fructele, să le păstrăm aspectul şi să iubim, să iubim Natura - casa noastră frumoasă!

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.