O viaţă fără gunoi

Fiecare dintre noi generează deșeuri. Lumea se „sufocă din cauza gunoiului”. De ce? Pentru că tot ceea ce cumpărăm, consumăm și aruncăm ajunge pe câmpuri sau în ape. Ecologiștii militează pentru schimbarea atitudinii față de bunuri, reducerea cantității de gunoi, sortarea la sursă și reciclarea/ reutilizarea deșeurilor. 

O viaţă fără gunoi
Cocostârc (Ciconia ciconia) prins în pungă de plastic Foto: Jordi Chias, National Geographic

Fiecare dintre noi generează deșeuri. Lumea se „sufocă din cauza gunoiului”. De ce? Pentru că tot ceea ce cumpărăm, consumăm și aruncăm ajunge pe câmpuri sau în ape. Ecologiștii militează pentru schimbarea atitudinii față de bunuri, reducerea cantității de gunoi, sortarea la sursă și reciclarea/ reutilizarea deșeurilor. 

Putem avea o viața confortabilă, fără a produce gunoi. Cum este posibil? 

Să renunţăm la plastic. În special, la plasticul de unică folosinţă 

Pungile de polietilenă au fost produse prima oară în SUA în 1957. Erau ieftine și se găseau peste tot, astfel încât acestea s-au răspândit în întreaga lume. Astăzi au ajuns să fie cel mai întâlnit tip de deșeu, în principal din cauza faptului că se produc de ordinul milioanelor și se descompun foarte greu. De asemenea, gunoaiele de plastic călătoresc prin intermediul râurilor (mai ales dacă avem obiceiul foarte rușinos de a arunca „la râpă”) sau duse de vânt. În acest mod, deșeurile ajung în medii îndepărtate (chiar la Polul Nord), unde sunt ingerate de animale care le confundă cu sursa de hrană. Insulele de gunoaie care plutesc pe ocean sunt dăunătoare vieții marine, pentru că țestoasele, delfinii, peștii se încâlcesc în ele și nu mai pot scăpa. Ingerarea pungilor din plastic amenință și animalele de uscat: în multe țări au fost găsiți elefanți, hiene, maimuțe și păsări cu stomacul plin de plastice. 
Plasticul are nevoie de mii de ani să se descompună. În dependență de tipul de plastic, durează de la 100 până la 1000 de ani ca să degradeze. Recent, oamenii de știință au descoperit că plasticul se descompune, treptat, în tone de microparticule care nu dispar, dar ajung în organismele noastre prin aerul pe care-l respirăm, este în mâncarea noastră. În plus, nu tot plasticul se reciclează.
 

Care e alternativa?
 

Mergeți la cumpărături cu pungi de țesătură: Înainte să vă porniți de acasă estimați cam ce vreți să cumpărați și luați pungi care să vă ajungă. În acest mod, nu veți fi nevoiți să cumpărați pe ultima sută de metri sacoșe de plastic. Acestea, de obicei, nici măcar nu sunt rezistente, se rup ușor sub greutatea conținutului. În plus, economisiți bani, căci nu trebuie să cumpărați mereu pungi noi. Chiar și dacă vânzătorul oferă pungi gratis, nu înseamnă că trebuie să profităm de generozitatea acestuia: riscăm să ne umplem casa de sacoșe sau să le aruncăm în mediul înconjurător (și știm deja cât de periculos este acest lucru). Pungile textile sunt mai durabile, arată mai bine, se spală și pot fi refolosite ani la rând, iar descompunerea lor durează mult mai puțin (între 6 și 12 luni).

Alternativa la pungile de plastic - săculeţul transparent, lavabil şi reutilizabil


Optați pentru produse ambalate în cât mai puțin plastic: Ideal ar fi deloc. Alegeți hârtie, sticlă sau metal (acestea se descompun mai repede și pot fi reciclate/refolosite cu mai mult succes). Refuzați produsele împachetate absurd în tot felul de ambalaje. Cu cât mai mulți vom refuza ambalajele de plastic de unică folosință, cu atât mai repede producătorii se vor reorienta. Evitați să puneți fiecare produs în sacoșe individuale. Dacă aveți mai multe produse chimice sau de curățenie, grupați-le pe toate într-o singură pungă. Optați să puneți pâinea sau alte produse alimentare în pungi de hârtie (acestea se descompun într-o lună). În fiecare an, aproape trei miliarde de pungi de unică folosință sunt aruncate (deci aproape 2 milioane în fiecare minut). În 2015, jumătate din totalul de plastic aruncat în lume era de fapt ambalaj (141 milioane de tone). 
 

Refuzați paiul, paharul și capacul de plastic: Când mergeți la restaurant sau comandați o cafea la pachet, refuzați paiul și capacul care se pune deasupra paharului. Acestea sunt de unică folosință, nu se reciclează și ajung pe câmpuri, oceane sau în stomacurile animalelor nevinovate. În fiecare zi, în lumea întreagă, sunt folosite mai mult de 500 milioane de paie de plastic. În fiecare an, pe planetă sunt aruncate 500 de miliarde pahare de plastic. Caserolele pe care le cumpărăm odată cu prăjiturile nu ajung toate să fie reciclate, căci majoritatea sunt aruncate pentru că sunt murdare. Ideal ar fi să mergeți cu caserola proprie la cofetărie. Exemplul e testat personal: după ce au depășit faza de stupefacție, doamnele de la cofetărie pun prăjiturile în caserola de acasă.
 

Cumpărați un filtru de apă: Sticlele de apă pe care le cumpărăm nu fac decât să îmbogățească producătorul și să umple mediul înconjurător de PET-uri inutile. S-a estimat că în jur de 480 miliarde de sticle de plastic au fost vândute în 2016 în lumea întreagă. Optați pentru un filtru bun care ține cu anii (evident, unele componente vor trebui schimbate odată la câteva luni). Deși ar părea scump la prima vedere, investiția e de fapt mult mai mică în comparație cu sumele cheltuite timp de un an pe sticle de apă potabilă. Tot în aceeași ordine de idei, investiți într-o cană termos sau altceva asemănător în care să puneți apă când plecați de acasă. Astfel, nu veți cumpăra sticle de apă de prin magazine pentru a vă potoli setea iminentă. La început va fi greu, dar cu timpul va deveni un obicei și chiar vă veți simți mai bine știind că nu aruncați atâtea sticle de plastic.
 

Cumpărați lucruri de calitate și durabile: Moda de a folosi obiecte de unică folosință e recentă (aproximativ 15 ani în urmă), dar deja a făcut ravagii în lume la capitolul impact asupra mediului: tone de farfurii de plastic, caserole, cutii ajung să fie purtate de vânt din cauza unui simplu moft al omenirii. Aceste obiecte au o durată de viață foarte scurtă în mâinile noastre (cât ne servesc), în schimb rămân mii de ani să-și aștepte „moartea”. Ca să nu agravăm și mai mult problema, va trebui să evităm folosirea obiectelor de unică folosință și să alegem obiecte cu durată de viață mai lungă. De asemenea, să ne schimbăm și comportamentul: de ex., să bem cafeaua acasă în loc să o luăm la pachet de la chioșc, să folosim containere din sticlă în loc de plastic.

În concluzie, este mai ușor să reducem cantitatea de deșeuri decât să curățăm mediul deja poluat. Cu cât mai puțin cumpărăm/consumăm, cu atât mai puține deșeuri producem!

 

Ana APINTEI