„Uzura planificată”: aparatele moderne sunt programate să iasă repede din uz

Un televizor, un monitor pentru computer, un frigider, o mașină de spălat care funcționează 15-20 de ani fără să iasă din uz este un prilej de satisfacție pentru orice gospodar. Dar dacă aparatele electrocasnice și electronice rezistă atât de mult și oamenii n-au nevoie să cumpere altele noi, scad vânzările producătorilor, aceștia au mai puțini bani pentru dezvoltare și salariile angajaților. Din acest motiv, numeroase companii reduc calitatea echipamentelor, scurtează deliberat termenul în care acestea pot fi exploatate. 

Fenomenul este cunoscut ca „învechire programată” sau „uzura planificată”. A luat amploare în ultimele două decenii, în care tehnologiile au avansat cu paşi uriaşi. Iar pentru că oamenii sunt nevoiţi să cumpere mai des echipamente noi, ne-am pomenit și cu o problemă de mediu: mai multe electrocasnice și electronice vechi aruncate înseamnă mai multe e-deşeuri. 

„Învechirea programată” este pedepsită dur în unele ţări. 

Formele pe care le poate lua „uzura planificată”

Unii producători nu mai livrează pe piață anumite piese de schimb, programează prin cipuri ieşirea din uz a aparatelor. 

„Dispar” de pe piaţă anumite piese de schimb pentru autoturisme şi alte vehicule produse cu 15-20 de ani în urmă – acestea nu mai pot fi reparate, devin rable.

Ne putem pomeni că un monitor pentru computer se stinge exact când îi expiră termenul de garanţie, iar meşterii nu mai reuşesc să-l repare. 

Activişti de mediu din Vest afirmă că cipuri de „învechire planificată” există în frigidere, în maşini de spălat şi alte electrocasnice.

Unele companii au început să lipească bateria (acumulatorul) de carcasa aparatului – cu timpul, acumulatorul își pierde capacitatea de stocare, dar nu poate fi schimbat, consumatorul fiind nevoit să-şi cumpere un dispozitiv nou. 

Cea mai elocventă „uzură programată” o vedem în cazul telefoanelor mobile și laptop-urilor. Ne pomenim că trebuie înlocuite peste 2-3 ani pentru că devin „greoaie” – programele pe care le utilizează nu mai sunt actualizate intenţionat, iar pe cele noi „nu le suportă”. 

Practic, este imposibil să evităm procurarea unor aparate ce se pot defecta repede 

Este dificil să recunoaștem la o primă vedere aparatele cu o formă sau alta de „învechire programată” și, practic, nu le putem evita, constată Vladimir Ursu, expert în eficiență energetică și microclimat. 

„Cu vreo 10 ani în urmă, frigiderele rezistau mult, erau aproape perfecte – parcă nu mai era posibil de inventat ceva mai bun. Și atunci, producătorii au recurs la un șiretlic: absorberul, care contribuie la răcirea în interiorul frigiderului, îl confecționează din metal negru, nu din inox. Astfel, la  dezghețarea prin picurare a congelatorului, apa se prelinge pe piesa din metal, care se oxidează și iese repede din uz. Mașina de spălat modernă are cuva din plastic, nu din metal. Motorul automobilelor este făcut să reziste mai puțin: Mercedes-124 avea un motor care funcționa fără reparații un milion de kilometri. Din acest motiv, vânzările nu creșteau, așa că producătorul a creat pentru următoarele modele un motor care să reziste doar 500 de mii de km. Iar acum se consideră că motorul este bun dacă rezistă 250 de mii de km”, potrivit expertului.

„Învechirea programată” poate fi combătută și pedepsită prin lege

Sindicatele îi justifică pe producători: dacă nu vor avea suficiente vânzări, nu vor avea nici bani de salarii și vor recurge la concedieri. Au răsunat însă și soluții de alternativă, inclusiv în Parlamentul European: reducerea vânzărilor de echipamente poate fi compensată prin creşterea activităţilor de servicii şi reparaţii a lor. 

Franţa este una dintre țările în care „învechirea programată” este combătută și pedepsită dur – are o lege din 2015. Când se demonstrează infracțiunea, fabricanţilor le sunt aplicate amenzi de până la 300 de mii de euro şi pedepse cu închisoarea de până la doi ani. Uniunea Europeană îşi anunţase intenţia de a înăspri legislația la scara întregului continent. 

„Acest fenomen este foarte criticat şi de consumatori, şi de comunitatea ecologiştilor de pe mapamond. Cred că „învechirea programată” poate fi redusă doar de către autorităţi, prin legislaţie, şi ştiu că se depun asemenea eforturi”, menţionează Marius Morozan, ambasadorul reciclării la MoldRec.

Cresc mormanele de deșeuri electrice şi electronice, care poluează solul, apa și aerul 

„Învechirea planificată” este şi o problemă ecologică – creşterea consumului de echipamente aruncate la gunoi sporeşte excesul de e-deşeuri. Este un antiexemplu pentru „înverzirea producţiei”, pe care ar trebui să o adopte economia mondială pentru a potoli schimbările climatice, atenţiona în cadrul unui seminar Elena Tacu de la EcoVisio.

Operatorii care colectează şi reciclează e-deșeurile nu mai fac faţă, chiar dacă sunt interesaţi să recupereze din acestea componentele valoroase – fier, aluminiu, metale preţioase. 

Mormane mari de echipamente vechi stau în aer liber pe mapamond, contribuind la poluarea solului, apelor şi aerului.

Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova generează anual vreo 14 mii de tone de e-deşeuri de care se debarasează consumatorii casnici, instituţiile (inclusiv medicale) şi companiile. O asemenea cantitate constituie 2% din totalul deşeurilor solide care se acumulează la scară planetară – nu este deloc puţin. 

În Republica Moldova nu există posibilităţi de prelucrare şi reciclare a e-deşeurilor – acestea sunt colectate de operatori autorizaţi, iar apoi sunt exportate la fabrici de peste hotare.

E-deşeurile formează peste o jumătate dintre deşeurile periculoase care ajung la gropile de gunoi din ţară. Mai ales oamenii din localităţile rurale, în lipsa unei infrastructuri funcţionale, le aruncă laolaltă cu gunoiul menajer. Alţii le ţin să ruginească prin gospodărie, fără să conştientizeze că acestea le poluează grădinile în care îşi cultivă produsele pentru hrană cu compuşi periculoşi, inclusiv cu mercur.

„În special în zona rurală, frigiderele de tip vechi şi alte electrocasnice ieşite din uz sunt ţinute lângă găini, cu gândul că „poate va trebui cândva”. Tehnica rugineşte, stă în ploaie, apa se scurge pe lângă găini, contaminează solul, păsările ciugulesc pe acolo… Oamenii înşişi se contaminează apoi, consumând alimentele din gospodărie, se expun la elemente chimice foarte nocive”, constată Marius Morozan.

„Prin sate mai trec maşini, căruţe din care se strigă „Metal! Metal!”. Oamenii ies la poartă cu maşina de spălat şi alte echipamente defecte şi le predau în schimbul banilor. Dar piaţa tenebră a metalelor este un duşman înrăit al reciclării – recuperează din echipamente doar metalele colorate, iar restul îl aruncă la gropile de gunoi”, subliniază Marius Morozan.

Ce putem face noi? 

În primul rând, să întreținem și să exploatăm cu grijă aparatele pe care le deținem, pentru a le asigura o durată de viață cât mai lungă, în măsura în care acest aspect depinde de noi. Să le reparăm atunci când este posibil. 

Să avem grijă cum ne debarasăm de aparatele electrice și electronice vechi, predându-le operatorilor de bună credință, care sunt autorizați să le colecteze. Îi găsim și accesând site-urile moldcontrol.md, ecosave.md, colectez.eu, e-reciclare.md, abs.md. 

Bateriile uzate de la telefoane, de la telecomandă și lanternă pot fi duse la punctele de colectare. Sau pot fi predate magazinelor specializate – ne-am convins că în Chișinău sunt  acceptate fără probleme, nu este nevoie să cumperi neapărat altele noi. 

Unde predăm bateriile mai mari putem vedea pe harta interactivă realizată de reciclare.md, pe care sunt trecute punctele de colectare a e-deșeurilor: în centrul republicii sunt 114, la nord – 18, la sud – cinci.

Aparatele electrice mari care s-au defectat, precum frigiderul, mașina de spălat, dar și smartphone-ul, laptopul, computerul pot fi predate magazinelor din care procurăm obiecte noi. 

De asemenea, „Garda de reciclare”, cu „linia verde” 060 121 112, asigură că poate prelua deşeurile de echipamente electrice şi electronice din orice colt al țării. Serviciul, creat de Asociaţia MoldRec, este gratuit. Solicitanţii sunt informaţi când pot fi evacuate deşeurile, în funcţie de itinerarul maşinii. 

Reciclând, repunem în circuit materiile prime și protejăm mediul – acesta este principiul „economiei circulare”.   

Autor: Eleonora LISNIC

Articol publicat în revista NATURA, nr. 386

Susține Natura.md: Devino Patron!