Să oprim degradarea solurilor! Avem cel mai rodnic pământ din lume, dar îl pierdem din cauza unor practici greșite
Solurile din Republica Moldova continuă să degradeze. Sunt afectate de „agricultura intensivă”, eroziune, compactare, salinizare, alunecări de teren ș.a.
Trebuie schimbat modul în care ne gospodărim pajiștile și ne exploatăm terenurile agricole. Unele practici care secătuiesc pământul de puteri și-l îmbâcsesc cu chimicate poate chiar ar trebui interzise prin lege. În schimb, ar trebui să practicăm asolamentul, mulcirea, să împădurim, să creăm fâșii forestiere, să conștientizăm și rolul pajiștilor în natură.
Un sol bolnav înseamnă probleme de sănătate pentru oameni, din cauza produselor poluate, accentuează Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” (Bălți), membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.
Cernoziomul din Stepa Bălțiului este „Solul anului 2024” la nivel mondial
Cernoziomul tipic din Stepa Bălțiului a fost declarat „Solul anului 2024” în cadrul Congresului Mondial al Societăților pentru Știința Solului, care s-a desfășurat în luna mai în orașul italian Florența. Evenimentul a reunit peste 1.500 de participanți din 85 de țări, care au recunoscut că acest tip de sol are o importanță deosebită și este un exemplu de referință globală. Raportul despre cernoziomul din Stepa Bălțiului a fost prezentat la reuniune de redutabilul specialist Boris Boincean.
Acest titlu, potrivit lui, „înseamnă recunoașterea bogăției supreme a Republicii Moldova”.
Cernoziomul, cel mai fertil sol, ocupă 80% din suprafața Republicii Moldova
Cernoziomul („pământ negru”) este cel mai fertil sol din lume, iar Republica Moldova este singura țară de pe mapamond în care acesta reprezintă tocmai 80% din soluri (ocupă ¾ din suprafaţa totală), stratul atingând până la 1,5 metri.
Milenii și milenii la rând regnul vegetal și cel animal au interacționat într-un mod atât de special, încât un asemenea pământ mănos a apărut pe locurile în care locuim noi acum. Cernoziomul este considerat „solul stepei”, care s-a format preponderent sub vegetaţia ierboasă.
O mulțime de țări din Europa nu au cernoziomuri (Grecia, Portugalia, Spania, Albania, Cehia, Polonia etc.), iar altele, printre care și România, au puține, ne-a spus Boris Boincean.
Republica Moldova are cele mai multe cernoziomuri în regiunea de nord, unde sunt predominante platourile. Iar în regiunea de sud solurile sunt argiloase, cu mai puțin cernoziom.
Încă în anul 2012, Ministerul Agriculturii și Academia de Științe a Moldovei au înregistrat o inițiativă prin care cer recunoașterea Cernoziomului Tipic din Stepa Bălțiului drept Patrimoniu Mondial, ocrotit de UNESCO.
Fertilitatea solurilor s-a redus la jumătate în ultima sută de ani
Fertilitatea solurilor noastre a scăzut la jumătate în ultimii 100 de ani (la 50-75%, potrivit lui Boris Boincean). „Pompăm îngrășăminte minerale, pesticide - obținem recolte, dar... există o limită”, spune interlocutorul. Specialistul mai accentuează că un sol bolnav, saturat cu chimicale, înseamnă și probleme de sănătate pentru oameni.
Profesorul Vasili Dokuceaev, care este considerat fondatorul pedologiei ca știintă, în urma expediției sale în Basarabia din 1893, spunea că acest sol este un etalon pentru toată lumea.
Pe atunci, cernoziomurile de la noi aveau un conținut de humus de 4,5-5,5%. Acum, din cauza managementului irațional din agricultură, au doar 3-3,3% de humus (componenta majoră a materiei organice, care asigură calitatea solului).
„Asta e tragedia noastră. Cum să facem, ce să facem ca oamenii să înțeleagă că bogăția aceasta poate fi pierdută? Noi creăm soiuri, hibrizi, dar acestea n-o să-și atingă potențialul în condițiile în care fertilitatea solului scade”, atrage atenția Boris Boincean.
Este necesar asolamentul calitativ, iar aratul și săpatul să fie înlocuite cu mulcirea
Solurile noastre sunt prea compactate, prea tasate și nu rețin apa - atunci când plouă, apa se scurge la vale, fără a umezi pământul în profunzime și, în plus, îl erodează, „îl spală”.
Boris Boincean menționează că este necesar asolamentul (rotația culturilor), renunțarea la arătură, pentru „a nu vântura pământul”, mulcirea, care previne scurgerea apei și erodarea solului, împădurirea, plantarea fâșiilor forestiere de protecție în preajma terenurilor agricole.
„De la natură trebuie să învățăm cum procedăm. Noi am dezechilibrat acel raport care există în natură între păduri, pajiști și terenurile arabile. Noi am făcut terenuri arabile, dar am redus suprafețele de păduri, am redus suprafețele de pajiști. Și în felul acesta am provocat în mare măsură seceta și eroziunea solului”, spune specialistul.
Acțiuni prin care omul provoacă degradarea solului
Rezumând cele spuse de Boris Boincean și de alți experți, greșelile care conduc la degradarea solurilor sunt următoarele:
- Agricultura intensivă, cu îngrășăminte minerale, pesticide, ierbicide și alte substanțe chimice, de multe ori în exces.
- Gunoiștile sporadice, care contaminează solul.
- Suprasaturarea cu culturi prășitoare, inclusiv tehnice, a structurii suprafețelor însămânțate.
- Creșterea excesivă a culturilor tehnice ce utilizează la maximum resursele solului (rapița, mărarul, floarea-soarelui)
- Aratul excesiv, aratul longitudinal. Aratul din deal în vale contribuie la eroziunea solului. Pe terenurile în pantă sunt recomandate plugurile reversibile, care să lucreze paralel cu curbele de nivel.
- Irigarea incorectă.
- Pășunatul intensiv.
- Lipsa asolamentului – în consecință, au sporit cantitățile de substanțe chimice pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor.
- Lipsa ierburilor leguminoase perene și a gunoiului de grajd în asolament.
Cum îmbunătățim calitatea solului?
Experții recomandă împădurirea versanților, crearea a cât mai multe fâșii forestiere, plantarea de culturi perene, tufișuri și arbuști pe versanții cu pantă înclinată puternic, pe costişele transformate în păşuni.
Trebuie evitate irigările cu apă din fântâni arteziene, pentru că aceasta provoacă salinizarea solului. Este necesară practicarea asolamentului (rotația culturilor), mulcirea (acoperirea solului cu paie, frunze, rumeguș, resturi vegetale), utilizarea metodei aratului transversal, folosirea metodelor mecanice și biologice de nimicire a buruienilor și de tratare a plantelor, dar nu a celor chimice.
Autor: Eleonora Lisnic
Articol apărut în revista NATURA, nr. 387
Susține Natura.md: Devino Patron!