În „maternitatea naturii” de la Manta și Beleu

Sectorul inferior al Prutului este o zonă extrem de interesantă, care include lacurile naturale Beleu și Manta, dar și stufării și păduri inundabile. Acestea alcătuiesc un mediu optim pentru traiul multor specii vegetale și animale, însă un loc aparte îl ocupă păsările.

natura.md Apr 21, 2021 05:32 2501 0

În „maternitatea naturii” de la Manta și Beleu

Lopătari (Platalea leucorodia). Foto: Viorica Paladi

Ornitofauna este reprezentată aici de peste 221 specii de păsări, care se împart în specii migratoare (oaspeți de vară și de iarnă), sedentare și de pasaj (în trecere). Speciile sedentare și majoritatea oaspeților de vară găsesc aici condiții prielnice pentru reproducere, hrană și adăpost.

La începutul primăverii începe sezonul de reproducere. Majoritatea păsărilor sunt bune familiste. Ele își atrag partenerul, apoi își întăresc relația într-o varietate de feluri: cântă, își afișează penajul special, realizează acrobații aeriene sau dansează etc. După frumoasa paradă nupțială, urmează alegerea locului pentru cuibărit: pe sol, pe crengile arborilor sau în scorburile acestora, în stufării, pe suprafața apei sau în malurile abrupte etc.

După confecționarea cuibului are loc depunerea ouălor de către femelă. Unul sau ambii părinți stau pe ouă clocindu-le, păstrându-le suficient de calde pentru a permite dezvoltarea embrionilor. Puiul se eliberează scobind o gaură prin coajă.

În cele ce urmează, voi descrie câteva specii de păsări ce se reproduc în bălțile din Prutul Inferior:

Corcodelul mare (Podiceps cristatus): este o specie acvatică, comună, oaspete de vară, clocitoare pe întreg teritoriul republicii. Uneori poate fi observat și pe timpul iernii. E un cufundător de elită care preferă apele stagnante și slab curgătoare cu stuf și papură. Primăvara, în timpul reproducerii, are două moțuri negre pe cap și un guler brun-întunecat, impresionant ca mărime și formă. Ambele sexe au colorit asemănător. Nota caracteristică a dansului nupțial o constituie flirtul, piept la piept, cu scufundarea puternică a capului și înfoiatul penajului din zona gușei. Punctul culminant este oferirea reciprocă de alge, culese de la fundul apei sau a unui peștișor.

Corcodel mare pe cuib. Foto: Viorica Paladi

Ambii parteneri participă la confecționarea unui cuib plutitor din plante acvatice, la suprafața luciului de apă. Femela depune 2-5 ouă albe, pe care le clocesc ambii părinți. În timpul clocitului plantele acvatice din care a fost construit cuibul se descompun, influențând astfel și culoarea ouălor, care capătă o nuanță ruginie. Când părintele părăsește pentru o perioadă scurtă de timp cuibul, acoperă ouăle cu plante, pentru a le ține calde și a le feri de prădători. Puii eclozează pe rând, părăsind apoi cuibul. Aceștia continuă să fie îngrijiți de părinți încă 8-9 săptămâni.

Cuib de corcodel mare. Foto: Viorica Paladi

Lișița (Fulica atra): este o specie acvatică întâlnită pe tot parcursul anului, clocitoare pe întreg teritoriul republicii. Unele exemplare migrează pe timpul iernii. Are penajul negru-opac, care contrastează cu ciocul și pata de pe frunte de culoare albă. După executarea jocului nupțial, perechile se separă pentru a confecționa cuibul. În general, femela construiește, iar masculul aduce materiale de construcție (tulpini de stuf, papură și rogoz). Cuibul este amplasat la suprafața apei, printre stuf sau papură. În apropierea acestuia lișița mai construiește un cuib plutitor pentru odihnă. Femela depune 13 ouă albe-surii cu puncte negre, pe care le clocesc ambii părinți. Puii eclozați își pot urma părinții chiar din prima zi. Aceștia continuă să fie îngrijiți de părinți timp de două luni.

Cuib de lișiță. Foto: Viorica Paladi

Codobatura galbenă (Motacilla flava): este oaspete de vară care clocește pe întreg teritoriul republicii. Denumirea speciei se datorează culorii galbene a părții inferioare a corpului. Preferă luncile și sectoarele umede ale lacurilor. Masculul își ademenește femela prin trilul melodios, în timp ce stă cocoțat pe vârful unor plante înalte.

Mascul de codobatură galbenă. Foto: Viorica Paladi

Cuibul este amplasat pe sol, confecționat din plante ierboase uscate, căptușit în interior cu fire subțiri de păr și puf. La construcția acestuia participă doar femela. Ponta este alcătuită din 4-7 ouă de culoare surie, verzui sau gălbui, cu numeroase puncte maronii. Aceasta este clocită doar de femelă timp de 11-13 zile. Pe timpul verii codobatura galbenă poate depune două ponte. Puii sunt nidicoli (golași, fără pene) care necesită îngrijirea părinților.

Cuib de codobatură galbenă. Foto: Viorica Paladi

Lebăda de vară (Cygnus olor): este o specie vulnerabilă, ocrotită de lege, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Sosește la noi începând cu luna martie. În iernile cu temperaturi favorabile, poate ierna în bălțile din Prutul Inferior. Este o specie clocitoare pe aproape întreg teritoriul republicii, monogamă, care formează perechea pentru toată viața. Comportamentul nupțial este inițiat de mascul.

Cuplu de lebede de vară. Foto: Viorica Paladi

Cuibul masiv este amplasat în stufăriș, în locuri ferite. Acesta este confecționat din fragmente de vegetație palustră. Femela depune 5-9 ouă mari de culoare albă pe care le clocește timp de 36 de zile. Când păsările părăsesc cuibul pentru a se hrăni, acoperă ouăle cu vegetație uscată. După eclozare, puii își urmează părinții pe apă. Seara se retrag iarăși la cuib. Pentru a fi în siguranță adesea sunt purtați de părinți pe spate și devin independenți după 2,5 luni. Maturitatea sexuală este atinsă după al treilea an de viață. Puii și imaturii au penajul de culoare gri. Hrana este alcătuită din rădăcini și rizomi de plante acvatice și animale nevertebrate de pe ele.

Lebădă de vară cu pui. Foto: Viorica Paladi

Chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus): este specie clocitoare și oaspete de vară. Preferă pentru reproducere habitatele acvatice din lunca Prutului inferior, unde formează colonii monospecifice în perioada mai-iunie. Cuiburile sunt confecționate de ambii parteneri, din fragmente de plante acvatice, la suprafața apei. Ponta este alcătuită din 3-5 ouă de culoare măslinie, pestrițe. Clocește preponderent femela timp de 18-20 de zile. P uii nidifugi (acoperiți de pene) sunt hrăniți de ambii părinți timp de 21-23 de zile. Păsările mature sunt foarte agresive în momentul când simt prezența prădătorilor, chiar și a omului. Se hrănesc cu insecte acvatice și larvele lor.

Pui de chirighiță cu obraz alb alături de fratele său aflat încă în ou. Foto: Viorica Paladi

Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie periclitată, ocrotită de lege, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Este un oaspete de vară care cuibărește în bălțile din cursul inferior al Prutului și Nistrului. În timpul pasajului poate fi întâlnit în căutarea hranei și în alte zone ale țării. Sosește târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Se alătură în timpul reproducerii în colonii cu alte specii (egreta mică, stârc de noapte, lopătar etc.). Perechea formată reamenajează unul din cuiburile rămase din anii precedenți sau construiește unul nou. În unele cazuri poate cuibări și în stufării. În luna mai femela depune 4-6 ouă verzui-albastre, pe care le clocește timp de 22-24 de zile. După apariția puilor femela îi încălzește câteva zile, iar masculul le asigură hrana. Consumă pește mărunt, insecte și amfibieni. La vârsta de 3 săptămâni puii se pot deplasa pe ramurile învecinate cuibului. Pe măsură ce devin apți de zbor, părăsesc cuibul împreună cu părinții.

Pui de stârc galben. Foto: Viorica Paladi.

Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este oaspete de vară, cuibărind în bălțile și iazurile cu stuf din republică. Este o pasăre solitară, care ziua se odihnește în stufărișuri, fiind mai mult activă în amurg și noaptea. În perioada nupțială, pe cap sunt prezente pene lungi ornamentale de culoare albă. În bălțile din Prutul Inferior cuibărește în colonii mixte, alături de alte specii de păsări, în stufării sau sălciș. Construcția cuibului este realizată de ambii părinți. Depune 3-5 ouă, de culoare albă. Clocitul se realizează de ambii parteneri, după depunerea primului ou. Primele zile femela apără și încălzește puii, în timp ce masculul este responsabil de hrană. La vârsta de 35 de zile puii devin apți de zbor. Dieta este alcătuită din pești, amfibieni și insecte acvatice.

Pui de stârc de noapte. Foto: Viorica Paladi

Țigănuș (Plegadis falcinellus) este o specie critic periclitată, ocrotită de lege, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Oaspete de vară, specie clocitoare doar în sudul țării. Apare în teritoriu în prima jumătate a lunii aprilie. După formarea perechii, ambii parteneri se ocupă de construcția cuibului, folosind stuf sau crengi, uneori și resturi vegetale. Acesta poate fi amplasat în coloniile mixte, alături de egreta mică, stârc de noapte, stârc galben etc. Uneori pot forma și colonii monospecifice. După finisarea cuibului femela depune 3-5 ouă de culoare albastră-verzuie. Clocesc pe rând ambii părinți. După 3 săptămâni apare primul pui. Timp de o lună puii sunt hrăniți foarte intens. Aceștia părăsesc cuibul după aproximativ 45 de zile. Rația alimentară este alcătuită din diverse nevertebrate acvatice, amfibieni, mormoloci, pești mărunți și reptile.

Țigănuși. Foto: Viorica Paladi