Devino Patron!

Arde pământul

Arde pământul
Image simbol. Sursă: www.agroinfo.ro

Oricine înţelege că focul nu poate să lase ceva viu în urmă, după ce limbile sale au şters de pe faţa pământului o casă ori un depozit, o scârtă de paie, ori Doamne fireşte, un lan cu cereale gata de secerat şi treierat. Pălălaia îţi nimiceşte rodul muncii de un an de zile, îţi curmă speranţa şi te lipseşte de bucuria atât de mult aşteptată a împlinirii.

Una e când focul se iscă din neatenţie, dintr-o scăpărare de fulger ori de la un muc de ţigară  aruncat de un nepăsător, dar cu totul alta e când unii gospodari, încheind secerişul şi treieratul, aprind cu multă ştiinţă paiele rămase ori miriştea înaltă, ca să nu-i împiedice la pregătirea solului
pentru un nou semănat. Aceştea încă mai încearcă să-şi argumenteze comportamentul nechibzuit, declarând cum că arderea miriştii ar avea un efect benefic, contribuind la nimicirea insectelor dăunătoare. Se înţelege că aceste insecte sunt nimicite, dar nu
numai ele. Flăcările focului înghit şi pe cele folositoare, distrug microflora şi microfauna pământului.

miriste arsa Archives - deBanat.ro - spune realitatea!

În plus, orice agricultor ştie că acumularea humusului se produce pe seama masei vegetale rămase după recoltare, fără mari cheltuieli pentru procurarea şi încorporarea în foc a îngrăşămintelor. Prin urmare, ar fi normal să se înţeleagă că incendierea miriştii şi a paielor după seceriş nu contribuie la restabilirea humusului.

Pentru acei care nu pricep că arderea miriştii este o procedură barbară pentru pământ, rămâne ultimul argument pe înţelesul tuturor - funcţia legii. Sunt reguli ce ar trebui să fie cunoscute şi de cei care exploatează pământul la maximum, storc toată seva din el, pentru a-şi asigura existenţa măcar cât de cât îndestulată, fără a se gândi că solul nu-şi va recăpăta fertilitatea nici în anul următor, nici într-un viitor mai îndepărtat. Nu de alta, dar e greu de înţeles un agricultor, un om de la ţară, care leagănă uşurel un boţ de ţărână dintr-o palmă în altă, pentru ai simţi bunătatea, şi tot el face pământul să sufere atât de des, fiind în stare să-l pârjolească, să-l lipsească de putere, trecându-l prin foc şi pară.

În ultimii 5 ani - din 2001 până în 2005 - văpaia focului a cuprins 25.5 mii hectare de miriştei, inclusiv 2200 ha în 2005, din stratul superior şi cel mai roditor al pământului rămânând doar scrum. În 2006, din informaţia inspecţiilor ecologice raionale, paiele şi miriştile au fost incendiate pe o suprafaţă de circa 500 hectare la un prejudiciu de peste 147 mii lei. Aceste suprafeţe au fost depistate de inspecţiile ecologice menţionate, în realitate ele sunt cu mult mai mari.

APIA: Arderea miristilor si a resturilor vegetale pe teren arabil,  INTERZISA - AGROTV

Iată şi un exemplu. Pe data de 30.07.06 mă întorceam din s. Nicolaevca, Anenii Noi, spre  Chişinău. Lângă Sângera, în partea dreapta a drumului central, cineva a adunat paiele treierate în căpiţe, apoi le-a aprins, întunecând toată valea drumului cu fum şi scrum, iar pământul ardea în focul blestemat. V. Focşa, inspector la Agenţia ecologică Chişinău, a stabilit că arderea miriştii şi paielor a fost organizată de V. Iamandii, directorul SRL „Sângereanu”, căruia i s-a întocmit proces verbal şi a fost expediat judecătoriei sectorului Botanica pentru recuperarea daunei pricinuite solului.

  • În satul Beşalma din raionul Comrat, conducătorul S.A. „Celepeni Agro”, dl Cara P., a organizat arderea miriştii pe o suprafaţă de 140.3 ha, la un prejudiciu de 34.9 mii lei. În gospodăria Berlic, aceeaşi localitate, focul a cuprins miriştea pe o suprafaţă de 34.5 ha, la un prejudiciu de 8.6 mii lei. Procesul-verbal a fost alcătuit pe numele lui Filioglo Vasile, capul gospodăriei.
  • Acelaşi lucru l-au făcut şi cei de la „Gaidar Agro” unde limbile focului au pârjolit pământul pe 160 ha, la un prejudiciu de 40 mii lei (director Capsamun Gh).
  • În satul Baurci din Ciadâr-Lunga, conducătorul S.A. „Baurci Agro”, dl Merjan Ivan, a procedat asemănător şi limbile de foc au cuprins paiele şi miriştea pe o suprafaţă de 55 ha, şi care va trebui să plătească despăgubiri de 15.7 mii lei.
  • În satul Musait din raionul Taraclia au fost incendiate conştient, în deplină cunoştinţă de cauză 4 ha de mirişte, iar focul s-a răspândit şi a vătămat culturile silvice a Întreprinderii Silvice Taraclia pe 22 ha. Prejudiciul se calculează şi va fi încasat de la contravenient.
  • Arderea miriştii a fost depistată de inspectorii ecologici în Hârbovăţ (Anenii Noi) pe terenurile gestionate de CAP „Basarabia”, pe o suprafaţă de 3.5 ha, în s. Ecaterinovca din Cimişlia - pe 2 loturi de spicoase gestionate de SRL „Vilimol-Prod”, conducător Cebanu Dumitru, pe o suprafaţă de 70 ha, la un prejudiciu de 17.5 mii lei. Printre altele, în aşa mod s-au debarasat de paie şi în 2005 pe o suprafaţă de 20 ha.
  • A fost oprită la vreme de inspectorii ecologici incendierea miriştii în satele Redi-Cereşnovăţ din Soroca (Gospodăria ţărănească V. Dolghi, Cârpeşti din Cantemir (SRL Ceseida-Dombrescu S.), cărora, de asemenea, le-au fost întocmite procese-verbale pentru a plăti despăgubirile pentru rănile făcute pământului.

Sunt şi multe cazuri de ardere a miriştii de către făptaşi necunoscuţi. În asemenea cazuri inspectorii ecologici au nevoie de ajutor din partea comisariatelor de poliţie, care ar depista răufăcătorii, a instanţelor de judecată, în care contravenienţii ar primi pedeapsa după merit, pentru a răspunde omeneşte la semnalele de alarmă ale gliei chinuite de atâtea suferinţe.

Parcă n-ar fi destul că temperaturile extrem de ridicate din ultima vreme ne ameninţă cu pericolul incendiilor devenite tradiţionale la strânsul pâinii, acum ne putem aştepta că iarăşi se va înălţa spre ceruri pălălaia aprinsă conştient de oameni, în ciuda consecinţelor ei despăgubitoare.

Ne rămâne doar încă odată să lansăm un apel, ca stăpânii lanurilor de orice ranguri să nu permită incendierea paielor şi miriştii, să fie totdeauna gata de a opri răspândirea focului şi a-l localiza chiar la apariţia primelor scântei, să aibă rezervă de apă, să organizeze supravegherea sectoarelor de cereale, mai ales în zilele cu vânturi puternice. Solul şi spicele de grâu sunt pâinea noastră de toate zile.

Accident rutier din cauza unui incendiu de miriște – Ziarul Ceahlaul

Ion STOLERU,
şef secţie sisteme informaţionale, Inspectoratul Ecologic de Stat în anul 2006

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 173

Susține Natura.md: Devino Patron!