Vești de la Nistru: Ape mici și mai puțin pește
Nivelul apei în Nistru, dar și în Prut și în râurile mici este scăzut în această vară, din cauza ploilor puține și a temperaturilor caniculare, care sporesc evaporarea apei. Autoritățile ne cheamă la economisirea apei în această perioadă secetoasă.
Ucraina economisește și ea apa din Nistru, se asigură că are suficientă în rezervorul Dnestrovsk pentru necesitățile sale energetice. Nu majorează debitul către Republica Moldova, dar nici nu-l reduce: permite scurgerea a aproape 100 de metri cubi pe secundă (100 m3/s). Este un volum „puțin mai scăzut decât cel normal, dar nu este nimic strașnic”, ne-a explicat ecologistul Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”. El a precizat că volumul apei în rezervorul Dnestrovsk se ridică pas cu pas, adică este respectată decizia luată la ședința comună din 30 mai a autorităților responsabile din Republica Moldova și Ucraina.
De asemenea, deoarece Ucraina a motivat că are nevoie de apa Nistrului pentru a produce electricitate, anul acesta n-a fost efectuată viitura ecologică de primăvară pe acest râu. Este o concesie justificabilă, în situația în care țara vecină suportă un război, dar acest fapt poate avea urmări negative pentru Republica Moldova.
În primul rând, vom avea mai puțin pește peste 3-5 ani, ne-a semnalat Ilia Trombițki. Va fi afectată în același mod și regiunea ucraineană Odesa. Partea de jos a Nistrului, din Republica Moldova și regiunea Odesa, este cea mai productivă şi are cea mai bogată biodiversitate, potrivit ecologistului. Primăvara, în zonele umede ale Nistrului de Jos se reproduc şi păsările de baltă, nu doar peștii.
Ce rol are viitura ecologică de primăvară pe Nistru? În mod natural, râurile se revarsă primăvara, ies din albie de pline ce sunt, inundând luncile din vecinătate. Fluviile se reîmprospătează astfel, își îmbogățesc ecosistemele, le mențin echilibrul și sănătatea. Peștii profită de zonele inundate pentru a-și depune icrele și a se înmulți.
Dar din motivul că pe Nistru au fost construite baraje pentru hidrocentrale, iar debitul de apă este controlat acum de om, a devenit necesară imitarea fenomenului de revărsare - viitura ecologică.
Albia Nistrului de Jos este asigurată mai întâi cu volume de apă suficiente pentru umplere, după care debitul se reduce treptat, conform unui grafic convenit între Republica Moldova și Ucraina.
În 2023, viitura de primăvară pe Nistru a fost efectuată în aprilie-mai, timp de 26 de zile, deversările din lacul de acumulare Dnestrovsk (Nistrean) începând cu volume maxime de 700-800 m3/s.
Aproximativ 2 milioane de oameni din Republica Moldova și 6 milioane de oameni din Ucraina consumă apă potabilă din Nistru. Dar acest râu de importanță vitală este poluat zi de zi și pierde din debit de pe urma activității umane.
Pe timpuri, Nistrul aducea anual pe teritoriul Republicii Moldova 10-11 km cubi de apă, iar în prezent, cu mare greu se adună 5-6 km cubi. Nistrul a suportat aceste pierderi uriașe mai ales din cauza construcției, în anii ‘80 ai secolului trecut, a barajului de la Novodnestrovsk și a altor megaproiecte, potrivit lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM). În cei aproape 40 de ani care au trecut, în aval de Naslavcea, pe o distanță de aproape 700 de km, debitul fluviului s-a înjumătățit.
Din cauza contaminării constante, râul are o capacitate tot mai slabă de autocurățare. Viețuitoarele sale suferă, pier, dar și oamenii riscă să se confrunte cu lipsuri de apă, avertizează ecologistul Ilia Trombițki.
Autor: Eleonora Lisnic
Articol publicat în revista NATURA, nr. 387
Susține Natura.md: Devino Patron!