Vedere din spațiu asupra aerului pe care îl respirăm în Moldova

PNUD colaborează cu Agenția Spațială Europeană pentru a completa tabloul datelor existente despre calitatea aerului.

Vedere din spațiu asupra aerului pe care îl respirăm în Moldova
Nivelul monoxidului de carbon (CO) în atmosferă, în intervalul mai 2018 - iunie 2020

Ce știi despre aerul pe care îl respiri? Este aerul din orașul/regiunea ta mai poluat decât standardele acceptate sau depășește normele? Sunt oare datele pe care le avem suficiente?

În Moldova, sistemul național de monitorizare a aerului este actualizat zilnic, folosind informații de la 17 stații de monitorizare (pe baza prelevării manuale a probelor). Doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Rîbnița sunt acoperite de sistemul de monitorizare respectiv. Alte 2 stații de monitorizare automată sunt situate la Rezina și Leova. Astfel, țara nu este acoperită în totalitate.

Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE), a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017). Astfel, a fost posibil de a estima impactul COVID-19 asupra poluării aerului și în ce măsură restricțiile au venit la pachet sau nu cu niveluri mai scăzute de poluare atmosferică, în special în zonele urbane și industriale dense. 

Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale.

Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei - o concentrație mai mare de poluanți este observabilă doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene (și în special în contextul COVID-19), inclusiv Ucraina, România și altele.

 

Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă oră, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători atmosferice, pentru a analiza principalii poluanți atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5). Iată câteva constatări-cheie:

  • Per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății.
  • Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
  • Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.
  • Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.


Nivelul dioxidului de azot (NO2) în atmosferă, în intervalul mai 2018 - iunie 2020.

 

În timp ce cercetarea și corelația dintre poluarea aerului și sănătate sunt necesare pentru cazul Moldovei, cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale relevă o situație îngrijorătoare. Potrivit Băncii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării asociată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, semnificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor.

Întrucât unul dintre principalele obiective ale studiului a fost impactul restricțiilor în contextul COVID-19 asupra indicilor de poluare, acesta a relevat că deși restricțiile au demarat în primăvara anului 2020 și au provocat o recesiune economică gravă care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, schimbările generale în datele privind poluarea aerului nu au fost considerabile.

Pentru a completa proiectul de cercetare, au fost elaborate două pagini cu vizualizări ale datelor, accesibile publicului larg, prezentând rezultatele analizei. Hărțile interactive permit comutarea între diferiți poluanți și verificarea concentrațiilor acestora în toată țara în ultimii 2 - 3 ani prin satelitul Sentinel 5P și serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus.

Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.

Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili, și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată „picătură cu picătură" de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere.

Studiul „Impactul COVID-19 asupra calității aerului în Ucraina și Republica Moldova" a fost elaborat de în 2020 "World from Space" pentru Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul Institutului de Observare a Pământului al Agenției Spațiale Europene.

Sursa principală de date a fost misiunea Sentinel-5P (S5P), în prezent cel mai precis satelit pe orbită dedicat monitorizării atmosferei. A fost lansat în octombrie 2017 ca parte a Programului Copernicus al UE. Poartă spectrometrul TROPOMI care măsoară concentrațiile de dioxid de azot, ozon, formaldehidă, dioxid de sulf, metan, monoxid de carbon și aerosoli atmosferici cu acoperire globală zilnică și o rezoluție de circa 5,5 km x 3,5 km.

Studiul conține date modificate ale Serviciului de monitorizare a atmosferei Copernicus [2017-2020] și date modificate de la Copernicus Sentinel [2018-2020]. Hărțile conțin date de la contribuitorii © OpenStreetMap (openstreetmap.org).

Cooperarea dintre PNUD și Agenția Spațială Europeană este abia la început de cale. Proiectul își propune să continue și să extindă cooperarea pentru a face monitorizarea operațională a poluării aerului accesibilă publicului larg, pentru a crea un sistem operațional de avertizare timpurie pentru monitorizarea calității aerului și a promova utilizarea aplicației web și analizei în alte țări și regiuni din lume.