Cu bicicleta la sudul Moldovei
Regiunea de sud a Republicii Moldova rămâne în continuare a fi una puțin explorată de către noi și turiștii străini. În afară de lacul Beleu, situat în lunca Prutului de Jos, și alte câteva pensiuni eco-rurale împrăștiate prin câteva puncte, puțini vad destule motive pentru a se aventura în această zonă. Și totuși, iubitorii de natură, de drumeții, de peisaje frumoase și de relaxare autentică pot găsi aici multe oportunități de a-și petrece timpul. Asta pentru că din ce în ce mai mulți tineri pasionați de turism își unesc forțele pentru a crea la sudul țării trasee de poveste, menite să ajute oaspeții de pretutindeni în încercările lor de a cunoaște mai bine locurile sudice.
Una din aceste persoane cu inițiativă este Cătălina Plinschi, specialistă în turism sustenabil și coordonator de programe culturale și de patrimoniu la Asociația Națională de Turism Receptor (ANTRIM). Împreună cu colega sa Elena Bălățel, și-a propus să creeze și să dezvolte patru trasee de ciclo-turism care întretaie întreaga regiune de sud. Acest proiect este susținut de Activitatea de susținere a Competitivității în Industria Uşoară şi cea a Turismului (MCTA), un proiect EGDE (Buy-in) finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Pădurice de pini din raionul Cantemir, inclusă pe traseul de ciclo-turism de la sudul Moldovei. Foto: Balatel Elena
Patru trasee eco-turistice la discreția drumețului
Primul traseu începe din satul Plopi (raionul Cantemir) și se încheie în satul Pașcani (raionul Cahul), tra- versând localitățile Gheltosu, Gotești, Chircani, Cucoara, Zârnești, Roșu, Cahul și Crihana Veche. Al doilea traseu începe din satul Pașcani și se termină în satul Slobozia Mare, tre- când printr-un șir de sate din Lunca Prutul de Jos: Pașcani, Manta, Vadul lui Isac, Colibași, Brânza, Văleni. Cel de-al treilea traseu va porni din Slobo- zia Mare și se va îndrepta spre orașul Vulcănești - acesta nu va traversa nicio localitate, în schimb se va adânci în frumoasa Stepă a Bugeacului, care este de altfel elementul definitoriu al aces- tei zone geografice. Ultimul traseu, cel de-al patrulea, se va perinda strict prin Găgăuzia: punctul de start va fi orașul Comrat, iar finișul va fi în Ceadâr- Lunga. Pe acest traseu, drumeții vor descoperi satele găgăuze amplasate în inima stepei: Chirsova, Beșalma, Congaz și Baurci.
Casă tradițională din Slobozia Mare, raionul Cahul. Foto: Balatel Elena
Fiecare traseu are lungimea de aproximativ 40 km, și poate fi parcurs fie pe jos, fie cu bicicleta, din orice direcție dorește turistul, iar durata drumeției va depinde de tempoul fiecăruia.
Traseele conectează locații importante și peisaje frumoase
Cei care vor porni la un drum atât de lung prin sudul țării vor avea parte și de câteva locații de poveste, care garantează un pic de odihnă și relaxare: Vinăria Gitana (satul Plopi), Pensiunea Casa Bunicului (satul Pașcani), Vinăria din Vale (satul Slobozia Mare), Vinăria Kara Gani (orașul Vulcănești), pensiunea Gagauz Sofrasi (satul Congaz). În orașul Comrat, drumeții sunt așteptați la Centrul de Informare pentru Turiști, unde pot afla detalii practice în legătură cu călătoria planificată la sudul țării.
Muzeu în componența pensiunii Gagauz Sofrasi din satul Congaz (UTA Găgăuzia). Foto: Balatel Elena
Fiecare dintre cele patru trasee oferă peisaje reprezentative pentru regiunea de sud a Moldovei: mici insule de păduri, pajiști și pășuni, câmpii întinse și stepe aride specifice sudului țării. De exemplu, primul traseu începe din colinele împădurite ale raionului Cantemir și continuă pe traseul Chișinău-Giurgiulești, foarte aproape de malul râului Prut. Al doilea traseu trece pe lângă lacul Manta – unul din cele două lacuri naturale ale Prutului, iar apoi merge în direcția Colinelor de Aur, care se ridică în dreptul satului Colibași până la Slobozia Mare. Lacul Beleu îi așteaptă pe drumeții obosiți, oferind un peisaj deosebit de frumos în care ape liniștite se contopesc cu sălcii bătrâne și insule de nuferi. Pe traseul al treilea, turiștii vor avea parte de peisaje tipice de stepă, cu câmpuri ce se întind până la orizont presărate cu imașuri unde pasc turme mari de oi. Iar traseul care trece prin inima Găgăuziei, de la Comrat la Ceadâr-Lunga, oferă o înșiruire de peisaje de stepă pe care le întretaie râul Ialpug în drumul său spre limanul cu același nume din Ucraina.
Colinele de Aur de la Văleni, raionul Cahul. Foto: Balatel Elena
Unele din aceste trasee sunt foarte potrivite pentru hiking, adică pentru drumeții serioase în natură. Turiștii vor avea posibilitatea chiar să doarmă în corturi puse la dispoziție de către agenții economici care se regăsesc pe itinerarul acestor rute turistice.
Marcarea traseelor este în progres
Munca de marcare a primului traseu a debutat chiar la începutul lunii martie. Echipa Cătălinei Plinschi a pornit de la Plopi și a mers pe jos până la satul Gotești din raionul Cantemir, aplicând marcaje sub formă de indicatoare recomandate de standardele europene, adică semne pictate pe pomii de pe rută și pe stâlpii de electricitate. Munca este abia la început, însă Cătălina și-a setat obiectivul de a finisa marcarea tuturor traseelor până la sfârșitul lunii martie. Împreună cu echipa ei, tânăra lucrează intensiv la fiecare traseu în parte, astfel încât în scurt timp să-i invite pe turiști să descopere căldura Moldovei de sud – aceasta este denumirea traseelor descrise mai sus!
Marcarea indicatoarelor pe stâlpi de electricitate. Foto: Balatel Elena
Cătălina speră că aceste trasee turistice, care acoperă în total o lungime de 160 km, să creeze oportunități de dezvoltare a turismului în regiunea de sud a Moldovei. Atât ea, cât și organizația la care lucrează, și-au propus să contribuie la promovarea și vizibilitatea destinațiilor turistice și să ajute la creșterea economică a comunităților din sudul țării. „Ne dorim să plasăm Moldova pe harta ecoturismului internațional, să punem în valoare gastronomia locală și micii producători care îi găsim în satele pitorești ale Moldovei. Aceste trasee pot oferi o astfel de gamă largă de servicii turistului și vor constitui un impuls pentru dezvoltarea regională și antreprenoriat”, a declarat Cătălina. Tânăra este implicată cu trup și suflet în acest proiect ambițios, însă la moment are mare nevoie de voluntari care ar fi dispuși să participe la marcarea traseelor.
Dacă doriți să aveți parte de o experiență frumoasă și utilă și să vedeți aceste locuri frumoase, dați-i de știre Cătălinei Plinschi (la adresa de e-mail [email protected]) și ajutați-o în acest proiect inedit!
Echipa de voluntari care participă la marcarea traseelor „Descoperă căldura Moldovei de sud”. Foto: Balatel Elena
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 361
Susține Natura.md: Devino Patron!