Lucruri surprinzătoare și mai puțin știute despre bursuc

Prietenii de lângă noi
Bursucul, cunoscut și drept viezure, este un animal sălbatic întâlnit pe teritoriul nostru. Considerat un animal foarte inteligent, bursucul construiește unele dintre cele mai ample galerii subterane.
Bursucul sau viezurele, specie a cărei denumire științifică este Meles meles, este un mamifer omnivor din familia Mustelidae, familie din care fac parte și vidra, nevăstuica, dihorul. Bursucul trăieşte între 12 și 18 ani. Glasul bursucului este un mârâit puternic. Are foarte dezvoltat auzul, însă simţul este slab. Trăieşte aproape tot timpul în vizuină, mai puţin noaptea, când îşi procură hrana. Ziua mai iese în faţa vizuinii atunci când este frig şi a ieşit soarele.
Bursucul are 60 până la 80 cm lungime și coada de 15-20 cm. Este ușor de recunoscut datorită aspectului îndesat, al botului alungit și, mai ales, a dungilor albicioase care merg de la bot spre coadă. Specia fiecăruia îi diferențiază ușor prin colorit și mărime, ei fiind în principal animale cu membre scurte și corpul mai lat, capul alungit cu urechi mici, iar lungimea cozii, din nou diferă de la specie la specie. De exemplu, bursucii asiatici au coada foarte scurtă, în timp ce alte specii au cozi ce ating și 50 cm lungime. Așadar, bursucii pot avea capul cu dungi late în culorile alb și negru și restul corpului de asemenea negru.
Viezurele se hrănește cu fructe, semințe, larve, gasteropode, ouă furate din cuiburile păsărilor ce cuibăresc la sol. În vizuinele lor atent construite cu încăperi separate pentru excremente și pentru dormit, există bineînțeles și „cămară”, încăperea separată pentru provizii unde adună până la 50 kg de hrană, în special porumb, pentru perioada iernii.
Este mare amator de porumb, pe care îl îngrămădește în vizuină în cantități de până la 50 de știuleți. În general, toamna își face provizii, deși iarna are o activitate în general foarte redusă, iar grăsimea pe care o câștigă toamna îi asigură în iernile mai blânde supraviețuirea chiar și fără rezervele din vizuină. La aprovizionare participă de obicei mai mulţi bursuci. Unul mai în vârstă se culcă pe spate cu picioarele ridicate sus. Ceilalţi bursuci încarcă „remorca” cu porumb sau struguri. Apoi, ceilalţi bursuci îl târăsc pe jos până la vizuină unde descarcă „remorca”.
În funcție de specie, bursucul este prezent pe numeroase continente, de la America de Nord, la Asia, Africa, Europa. În ţara noastră bursucul populează de obicei, regiunile păduroase și de șes. Trăiește izolat, căutând femela doar în perioada de împerechere (iulie - august) și, imediat după ce aceasta se produce, o părăsește. Doar mama poate fi văzută, de primăvară până toamna, cu puii după ea.
Viezurele petrece mare parte din iarnă într-o stare de somnolență, la fel ca ursul. Dormitează, de regulă, de pe la sfârșitul lui noiembrie și până pe la începutul lunii martie.
Curiozități despre bursuc
* Spre deosebire de alte animale și mai ales de vulpe, viezurele este un animal deosebit de curat. Vizuinele complexe, aflate chiar și la 2 metri sub pământ, cu galerii lungi, de 7-8 m, au prevăzute încăperi separate pentru locuit, pentru provizii și pentru excremente, acestea din urmă fiind periodic astupate și înlocuite cu altele noi.
* Puii sunt pe cont propriu după 6 luni. Masculul nu ajută la hrănirea puilor.
* Bursucul produce pagube însemnate în terenurile populate cu cocoşi de munte, cocoşi de mesteacăn, fazani şi potârnichi.
* Sunt animale sprintene la sărit, pot face salturi de 3 metri și pot fi văzute coborând ca pisicile de pe stânci înalte și abrupte de 8 m.
* Carnea de bursuc este consumată în anumite regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, fără a fi un obicei generalizat.
* Șunca afumată de bursuc era cândva la mare căutare în Anglia, Țara Galilor și Irlanda.
* Grăsimea de bursuc este folosită pe post de leac popular.
Susține Natura.md: Devino Patron!