Incendiile de vegetaţie - un pericol pentru viaţă şi mediu

Incendiile de vegetaţie - un pericol pentru viaţă şi mediu
Infern dezlănțuit pe malul Nistrului la Țîpova, primăvara anului 2019

Aproape că nu există primăvară și toamnă fără nelip- sitele incendii de vegetație pornite conștient sau inconștient. De foarte multe ori acestea sunt favorizate de un cumul de factori meteorologici (vânturile puternice de primăvară, temperaturi ridicate, umiditate redusă), scăpând de sub control și cuprinzând alte terenuri (inclusiv păduri, pajiști, centuri de stuf etc).

Buletinele de știri abundă în această perioadă cu anunțuri despre focarele de incendii lichidate de către colaboratorii Serviciului Protecţiei Civile și Situaţiilor Excepţionale. Ani la rând, ecologiștii și pompierii îndeamnă populația să renunțe la igienizarea terenurilor prin arderea deșeurilor vegetale și să țină cont de regulile antiincendiare (să nu aprindă ruguri, să nu ardă miriști și vegetaţie uscată sau materiale combustibile fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, precum și amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii și la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii și alte vecinătăţi).

Totuși, judecând după numărul incendiilor de vegetație raportate în presă și pe rețelele de socializare, se pare că toate aceste îndemnuri trec pe lângă urechile celor care sunt obsedați de curățarea pământului prin intermediul focului și cărora nu le pasă de nimic altceva. Aceeași nepăsare este atestată indiferent că este un teren propriu sau unul cu protecție specială. 

Ar putea fi o imagine cu în aer liber
Incendiu de proporții pe malul lacului Ghidighici, februarie 2021. Foto: Natalia Garbu, profilul personal de Facebook

 

În afară de disconfortul produs întregii comunități, mai există un pericol pe care puțini dintre noi îl conștientizează și de care aproape nimănui nu-i pasă (cu siguranță nu celor care au pus focul): uriașa pierdere a biodiversității, nimicirea sălbatică a plantelor și animalelor ce își găsesc refugiu în puținele locuri rămase naturale.

Impactul incendiilor asupra animalelor sălbatice aproape că este imposibil de apreciat, în mare parte pentru că nimeni nu și-a bătut capul cu acest lucru și nu a numărat puzderia de mamifere terestre care nici nu au ieșit bine din hibernare atunci când flăcările au început să le mistuie vizuinile. Incendiile produse în special în zonele umede, care reprezintă habitate importante pentru păsările sălbatice, le afectează cuiburile, le pun în pericol viața, iar cele care nu reușesc să fugă la timp ajung să fie incinerate de vii. În plus, în urma incendierii, habitatul rămâne pustiu și distrus, acoperit de cenușă și de cadavrele animalelor ce-și duceau traiul fără să facă nimănui rău (în schimb da, e curat...).

E greu de înțeles raționamentul celor care incendiază pe bandă rulantă pământurile. Majoritatea o fac din neștiință de cauză și din incapacitatea de a pune la îndoială credința depășită conform căruia focul e singurul element ce poate curăța bine terenurile agricole. Pentru mulți e greu să înțeleagă că de fapt incendiile au efecte dramatice asupra solurilor (în urma unui incendiu, prin dispariția vegetației, se intensifică șiroirea, eroziunea, mai cu seamă în arealele susceptibile în mod natural la eroziune; crește și riscul inundațiilor în zona incendiată). Solul care și-a pierdut covorul vegetal în urma focului este expus într-o măsură mai mare la radiațiile solare și deci la creșterea temperaturii, iar în paralel dezvoltă un strat hidrofob care împiedică acumularea umezelii atât de necesară pe timp de vară. Drept urmare, vulnerabilitatea solurilor la secetă și îngheț crește, productivitatea agricolă scade din cauza nimicirii materiei organice, iar habitatele noastre naturale devin din ce în ce mai sărace.

Cum să ne fie țara frumoasă în contextul în care gunoaiele și flăcările se iau la întrecere sub ochii noștri nepăsători?

 

Cornelia LAVRIC

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 325