Plantele vindecătoare ale lunii august

Profită de „oferta” de sezon a farmaciei verzi. Pe lângă un binemeritat concediu, vara îţi dă ocazia să aduni plante medicinale, de folos pentru tot anul, notează clickpentrufemei.ro. Nu trece indiferentă pe lângă ele, iar dacă nu știi să le deosebești sau să prepari leacuri din ele, inspiră-te din sfaturile de mai jos!

Plantele vindecătoare ale lunii august
Sursă: www.casasidesign.ro

Coada-şoricelului cicatrizează rănile 
Ai probleme cu o rană care nu se cicatrizează sau ai nevoie să calmezi o arsură? Bazează-te pe ceaiul sau pe unguentul din coada-șoricelului.
Perioada recoltării: din luna iunie până toamna târziu.
Părţile active ale plantei: florile.
La ce ajută: are acţiune antiinflamatoare, cicatrizantă și antimicrobiană. Sub formă de unguente,
tratează rănile, arsurile. Ceaiul este recomandat în gastrită, ulcer, colită, boli stomatologice.
Mod de preparare: Opărești 10 gr de plantă în 300 ml apă.  Ţii infuzia la temperatura de fierbere circa trei minute, apoi lași ceaiul un sfert de oră și filtrezi. Bea-o de-a lungul unei zile, în cantităţi mici.

Fișier:Achillea millefolium - roosa harilik raudrohi Valingu.jpg

Coada șoricelului. Sursă: www.wikipedia.org

 

Sunătoarea, leac pentru stomac
Una dintre cele mai folosite plante în medicina populară, sunătoarea alungă depresia, răceala și tratează bolile de stomac.
Perioada de recoltare: iunie-august. 
Părţile active ale plantei: se recoltează părţile superioare ale tulpinii.
La ce ajută: ceaiul, băut dimineaţa și seara, este ideal în boli hepato-biliare. În caz de hiperaciditate și de ulcer, bea infuzia călduţă, de-a lungul zilei. Pentru stomac, este ca un pansament uleiul de sunătoare, din care iei zilnic o lingură.
Mod de preparare: uleiul de sunătoare îl faci din 10 gr de plantă și 10 gr de alcool. După 12 ore, în care-l ţii într-un vas închis, adaugi 80 gr ulei de floarea-soarelui și încălzești trei ore în baia
de apă. După o săptămână, filtrezi uleiul și-l pui la loc răcoros. 

Sunătoare. Sursă: www.wikipedia.org

 

Pătlagina vindecă bolile respiratorii
Tusea, răceala, gripa, bolile respiratorii, răgușeala – pe toate le poţi trata cu sirop de pătlagină, dacă iei câte o lingură de trei ori pe zi.
Perioada de recoltare: din mai până în septembrie.
Părţile active ale plantei: frunzele.
La ce ajută: foile proaspete, zeama lor sau unguentele făcute din ele se pun pe răni pentru a se vindeca mai repede, iar siropul de pătlagină este bun la începutul bronșitelor.
Mod de preparare: pentru sirop, pune într-un borcan mare straturi de frunze, cu zahăr între ele. Când se lasă sirop, așează borcanul într-o oală cu apă rece. După 30 de minute de fiert și după răcire, pune siropul în sticle închise la culoare.

Salvia, remediu pentru 100 de boli
Nu din întâmplare numele salviei provine din latinescul „salvare”. Ea restabilește echilibrul hormonal și pe cel al sistemului nervos, stimulează memoria, te ajută în caz de balonare și de transpiraţie excesivă. 
Perioada de recoltare: iulie-august.
Părţile active ale plantei: frunzele.
La ce ajută: tinctura din frunze are acţiune antisudorifică. Ia câte patru linguriţe zilnic! Sub formă
de decoct, este bună contra diareei. 
Mod de preparare: tinctura se face din 15 linguri de pulbere de salvie și două pahare cu alcool alimentar de 50 grade. Se pun într-un borcan închis și se lasă la macerat 14 zile. Apoi se filtrează tinctura și se pune în sticluţe închise la culoare.

Plantago major.jpg

Pătlagina. Sursă: www.wikipedia.org

 

Nucile, contra diabetului de tip 2
75 gr de nuci sau de alune crude consumate zilnic te ajută să ţii sub control nivelul glicemiei și pe cel al colesterolului. Aceasta este concluzia medicilor de la Universitatea din Toronto, după ce au studiat efectul fructelor uscate asupra diabeticilor. Acest efect se datorează nivelului crescut de magneziu și de acizi grași care îmbunătăţesc funcţiile pancreasului și normalizează glicemia.

Black Walnut nut and leave detail.JPG

Nuci. Sursă: www.wikipedia.org

 

Sfecla stimulează circulaţia cerebrală 
200 ml de suc de sfeclă pe zi îţi îmbunătăţesc fluxul sanguin pe creier și scad presiunea arterială. Acest efect benefic se datorează sărurilor de potasiu și betaninei, două substanţe care elimină toxinele din sânge și stimulează circulaţia sângelui în vasele de pe creier. O cură de o lună cu suc de sfeclă, băut dimineaţa, pe stomacul gol, te va ajuta să reduci cu 70% riscul de a suferi un atac cerebral.

Varietăți de sfeclă. Sursă: www.wikipedia.org

 

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 348