Zece destinaţii de primăvară

Naslavcea

Prima oprire e la poarta de intrare a Nistrului în Moldova – la Naslavcea. De sus, de pe vârf de stâncă se vede ca-n palmă o insulă înconjurată de apele bătrânului fluviu. Pe mal de Nistru, străjuite de stânci milenare, se află casele gospodarilor de la Naslavcea. E nevoie de mult timp pentru a hălădui prin frumuseţile de la Naslavcea. Sunt aici monumente deosebite şi interesante, despre care trebuie de scris doar cu superlative. Ne vom opri la cele „33 de vaduri” – o impresionantă Rezervaţie peisagistică situată în valea râuleţului Chisărău, numit de localnici Cosărău. Nu departe, în susul râului, se înalţă o falnică pădure de stejari. Rezervaţia peisagistică „La 33 de vaduri” are o bogată şi interesantă floră şi faună. Aici sunt plante rare, cum ar fi: cruşinul, ruginiţa penată, lăcrămioara, salvia cleioasă, caprifoiul obişnuit. Totodată, în rezervaţie sunt plante incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova – popâlnicul nobil şi ghiocelul alb. La Naslavcea mai pot fi admirate două monumente geologice şi paleontologice – „Râpa Carpov Iar” sau „Râpa lui Carp” şi „Râpa Rudâi Iar” ori „Râpa Rudi”.

Palanca

Pe poziţia a doua a destinaţiilor de primăvară este Palanca, raionul Călăraşi. Aici este una din cele mai vechi biserici de lemn din Basarabia (ridicată pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea). Lângă vechiul sfânt locaş se află un loc de poveste, un loc ce cheamă tot mai multă lume să vină la Palanca, un loc cu o denumire destul de provocatoare – „Casa Părintească”. De la Palanca putem porni în cunoaşterea pitorescului de la centrul R. Moldova, trecând, neapărat şi la cele patru mănăstiri – Hârjauca, Răciula, Hârbovăț şi Frumoasa.

Feteşti

Locul bronzului e ocupat de Feteşti, Edineţ. Stâncile, poienele şi râul dragostei (Draghişte) – adevărate peisaje de poveste. Este impresionant să admiri cum sute de căsuţe stau tupilate la poale de stânci milenare. Şi toate în „mica Elveţie” a Moldovei. Aici stă ca o cetate Stânca Bunicului, înaltă de 90 de metri. La Cheile Draghiştei de la Feteşti, bunăoară, săpate între 2 masive de recife badeniene, cu o vechime de circa 15 milioane de ani, se găsesc colonii de corali şi grote pleistocene – parte a primei epoci din istoria omenirii. Sunt şi alte înălţimi de cucerit. Pe partea dreaptă a Draghiştei avem cea mai înaltă altitudine – aproape 250 m deasupra nivelului mării, iar pe partea stângă a râului – Stânca Rediului are 230 m.

Horodişte

Pe poziţia a patra în topul destinaţiilor de primăvară este Horodişte, Râşcani. Chiar la intrare în sat stă de veghe o imensă cruce de fier. „Braţele” crucii îţi îndreaptă privirea spre două porţi de rezistenţă – Ţiglăul şi Holmul, stânci încărcate de istorie. Pietrele străvechi, precum o salbă de mărgele, înconjoară satul, iar Ciuhurul sau Cihorul, cum îi mai spun localnicii, şerpuieşte pe alături. Potrivit unor date, Horodişte există de prin secolul al XIII-lea. Alte surse menţionează secolul al XVII-lea (anul 1651). Cu toate astea, săpăturile arheologice au arătat că pe aici au locuit
oameni încă în epoca pietrei. 

Duruitoarea Veche

Locul cinci îl ocupă Duruitoarea Veche, Râşcani. Aici, pe râuleţul Duruita, un afluent al Ciuhurului, se află un Monument geologic şi arheologic. În urma săpăturilor aici au fost găsite mostre fosile din perioada glaciară şi vestigii ale culturii preistorice. La Duruitoarea Veche, ziua, din vechea grotă, Prutul se vede ca o oglindă, iar lumina soarelui se simte în asediu. Tot de sus, de pe frumoasa stâncă se vede cum se întâlnesc Prutul cu Ciuhurul. La 1848, la Duruitoarea Veche este zidită o biserică nouă de piatră, în formă de cruce, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Călărăşeuca

Locul şase revine unei localităţi de la Nordul Moldovei – Călărăşeuca, Ocniţa. Aici e una din cele mai frumoase mănăstiri basarabene – „Adormirea Maicii Domnului”. Este impresionantă arhitectura mănăstirii de pe malul Nistrului, dar atrag aici icoanele făcătoare de minuni şi izvoarele cu apă tămăduitoare. Cei care ajung la Mănăstire pot admira priveliştile Rezervaţiei peisagistice „Călărăşeuca”, aflată în preajma sfântului locaş. Aici sunt o mulţime de peşteri şi grote în care trăiesc lilieci şi vulturi. Totodată, cresc mai multe specii de plante rare.

Vadul-Raşcov

Pe şapte este Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti, care trebuie vizitat cel puţin din trei motive – e baştina poetului Dumitru Matcovschi, se află cel mai mare cimitir evreiesc din Europa de Sud-Est şi o clopotniţă veche. Localitatea e situată într-un cadru pitoresc pe malul Nistrului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nemţii au incendiat cartierul evreiesc din lemn. Tot atunci a ars şi biserica din lemn, ridicată la 1787. O cruce de piatră aminteşte de locul unde s-a aflat aceasta. A rămas doar Clopotniţa din piatră – un simbol al localităţii. De altfel, biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” are o istorie de un secol şi nu a fost închisă în perioada sovietică. Pe malul bătrânului Nistru se află casa părintească a poetului Dumitru Matcovschi.

Molovata

Locul opt revine altei localităţi de pe malul Nistrului – Molovata, Dubăsari. Aici, la Molovata, Nistrul are o lăţime de peste un kilometri, o distanţă măricică şi mai rar întâlnită. Satul de pe malul lui – Molovata – la fel are o mulţime de locuri frumoase, pline de legendă, care ar fi păcat să rămână neştiute şi de alţii. Cu certitudine, cei care ar veni aici şi-ar încărca bateriile, dar şi sufletul ar fi încântat de priveliştile deosebite. Temerarii vor escalada stâncile, curioşii pot „cerceta” peştera din preajma satului, iar romanticii îşi vor alina dorurile lângă un bătrân izvor, unde pe timpuri  ospodinele satului ghileau covoarele şi ţolurile. 

Branişte

Poziţia a noua e ocupată de locul cunoscut drept „Suta de movile”. Acestea se află între satele Branişte (Râşcani) şi Cobani (Glodeni). Despre faimoasele movile a scris chiar şi Dimitrie Cantemir, iar scriitorul polonez Jozef Ignacy Kraszewsky a afirmat în una din lucrările sale că „Suta de Movile” este o necropolă a regilor sciţi. Locul  apare indicat şi pe Harta lui Bauer
din 1772. Movilele sunt încărcate de frumuseţe, dar şi de multe mistere şi legende. Apariţia acestora e datorată fenomenelor naturale, mai mult fiind vorba de alunecări de teren, susţin unii. Alţii afirmă că acestea au fost ridicate în timpul unei bătălii cu turcii. Există opinii că acestea ar avea origine glaciară.

Donici

Ultimul loc în topul meu revine satului Donici, Orhei. Aici, este casa în care s-a născut cel numit de Eminescu – „cuib de înţelepciune”. Din 1976, este inaugurată Casa-muzeu Alexandru Donici. În apropiere de casă este şi biserica familiei Donici, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită de părinţii scriitorului – Dimitrie şi Elena. Alături de sfântul locaş este clopotniţa cu cavoul familiei Donici. Aici au fost înmormântaţi – părinţii, fratele Andrei şi soţia acestuia Anastasia, precum şi feciorul lor Nicu. Potrivit specialiştilor, biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Donici, este o copie, doar că la o scară mai mică, a uneia dintre catedralele importante ale Sankt-Petersbourgului, arhitectura căreia aparţine lui Francesco Bartolomeo Rastrelli. Tot aici, la Donici, se află şi izvorul „Stanca”, amenajat de părinţii fabulistului. Când iarba verde răsare, când pomii dau în floare, sufletul prinde şi el aripi. Vrea să zboare, să caute, să ajungă şi să semene frumosul. Sunt o mulţime de locuri minunate între Prut şi Nistru, doar că depinde de sufletul nostru călător prin lume cât e de deschis în a le vedea, a le înţelege, a spune despre ele şi altora. 

Dinu RUSU

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 278

Susține Natura.md: Devino Patron!