Codreanca - satul dintre Codri

Codreanca - satul dintre Codri

Codreanca este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul StrășeniRepublica Moldova. Este situată la latitudinea 47°28' N, longitudinea 28°58' E și altitudinea de 146 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea raionului Strășeni. Distanța directă până în orașul Strășeni este de 14 km, iar până în capitala Chișinău - 40 km.

 

Mențiuni istorice
Satul Codreanca a fost menționat documentar în anul 1436 cu denumirea Cobâlca, nume care provine de la instrumentul „cobâlă” folosit în confecționarea roților din lemn. În „Dicționarul Geografic al Basarabiei”, publicat în anul 1904, satul Cobâlca este atestat ca fiind un sat mare în cadrul județului Orhei, centrul volostei cu același nume, așezat în valea Cobâlcei. La acea vreme avea 297 case, cu o populație de 2560 suflete și o biserică cu hramul Sf. Mihail.

 

Istoria începe din antichitate

Cu circa 60 de ani în urmă, săpăturile arheologice au scos la iveală urme ale neoliticului: obiecte microlite, statuete feminine de cult, cuțite de silex, ceramică nearsă, vetre de colibe, etc. Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a identificat aceste obiecte ca aparținând culturii cucuteniene timpurii (mileniul V-IV î. de Hristos). S-a constatat că așezarea cercetată avea forma de potcoavă, ocupând versanții estici și vestici al culmii de deal pe unde trece azi magistrala Chișinău-Bălți.

Potrivit istoricilor, primul sat s-a format cu circa 2300 ani în urmă. El era dotat cu o cetățuie de refugiu înconjurată de un șanț și un val de apărare. Satul și cetatea au fost prădate și arse în jurul a.200 în.Hr. de către triburile germanice ale bastarnilor. Cetatea străveche, ale cărei ruine există și astăzi lângă iazul Lopatna, a fost cercetată încă în anii `30 ai secolului trecut către generalul Panaitescu. El scria în lucrarea sa ,,Cetățile-ruine din Basarabia”: ,,S-au făcut săpături, găsindu-se cărămidă, oase de animale și de om...”. 

Sunt puține documente ce povestesc despre așezările preistorice sau despre moșia satului. Prima menționare documentară datează din 4 mai 1436, când Domnitorii Moldovei, Iliaș și Ștefan (fii lui Alexandru cel Bun), i-au eliberat un suret (copie sau traducere a unui act sau scrisori folosită în Țările Române în perioada evului mediu) boierului Dima Uranie și fratelui său Petrică, pentru slujbă credincioasă prestată, pământul pustiu de pe cea parte  de Ichel, anume Cobâlca și alte sate.

Cronicarul Miron Costin scria că în anul 1650, pe timpul lui Vasile Lupu, satul a fost ars de tătari, precum au ars și alte sate de la Orhei până la Lăpușna.

Documentele de arhivă arată că în anii 1772-1774 satul Cobâlca avea 21 de case, aici slujind un preot și un diacon. În anul 1807 satul Cobâlca e menționat în izvoare ca o așezare răzășească cu 68 de gospodării. În anii următori satul a crescut: în 1814 trăiau 83 familii și aproximativ 400 de oameni, iar în anul 1820 Cobâlca avea 105 familii cu 455 de locuitori.

 

Biserica din Cobâlca
În anul 1776 Constantin Bobeică a fost herotonisit preot în satul Cobâlca, slujind timp de 16 ani. În anul 1798 biserica din lemn e amintită documentar pentru prima dată.

Istoria bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil o aflăm din raportul blagocinului Ilie Gorițin, adresat la 1813 lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, din care aflăm că lăcașul era construit din lemn și se afla într-o stare jalnică. Dispunea de un octoih, clopotnița se afla în afara bisericii, pe patru stâlpi acoperiți cu șindrilă. În anul 1840 a fost reparată capital.

 

Școala și dascălii săi
Primul învățător, Vasile Iazinschi, a fost elev al școlii medii teologice din Chișinău. El a venit în sat la data de 15 aprilie 1868, iar la 16 noiembrie 1871 a fost deschisă prima școală din sat, construită prin străduința localnicilor. A fost numit și un nou învățător: Vasile Oprea, care instruia 31 copii. Între 1911-1914 s-a construit o nouă clădire, mai spațioasă, care a funcționat până la 1 septembrie 1970, când s-a inaugurat școala actuală cu 640 locuri, sală sportivă, sală de festivități și ateliere.

 

Timpuri sovietice
Între anii 1914-1918 sute de flăcăi și gospodari au luptat pe fronturile Primului război mondial de partea Rusiei, căzând pe câmpul de luptă, departe de casă. Istoria s-a repetat între anii 1940-1945, când din nou sute de tineri cu arma în mână au fost înrolați pe frontul celui de-al doilea război mondial. Dintre ei, 124 ostași nu s-au mai întors acasă, fiind morți sau dați dispăruți.

În anul 1949, imediat după deportări, sute de familii au fost impuse să intre în colhoz, fiind forțat deposedate de multe lucruri personale: inventar agricol,vite și pământ. Prima gospodărie colectivă de acest fel, întemeiată inițial cu 384 oameni, se nume ,,Drumul lui Stalin”.

În anul 1968 numele satului a fost redenumit în Codreanca, numele provenind de la Codrii din împrejurime.

În 1971 satul avea 3497 locuitori, iar fostul colhoz a fost reorganizat în sovhoz-fabrică, specializat în viticultură și vinificație. La hotarul dintre sec. XX și XXI în sat activau asociațiile „Bogdăsaru”, cu 176 cotași și „Lopatna” cu 140 cotași. Funcționa și o moară cu oloiniță, ambele fiind în proprietatea lui Grigore Untilă.

 

Timpul prezent
După anul 1996, populația satului Codreanca a fost în scădere, ajungând la 2490 locuitori, adică cu 1007 suflete mai puțin față de anul 1971.

Conform datelor recensăntului din anul 2008, populația la nivelul comunei Codreanca constituia 2565 de oameni, dintre care 48.65% - bărbați și 51.35% - femei. Compoziția etnică a populației comunei era de 99.42% - moldoveni, 0.27% - ucraineni, 0.19% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.08% - alte etnii.

Ultimul recensământ, cel din 2014, arăta că satul are o populație de 2.236 de locuitori, iar moșia satului este de 2408 ha, având suprafața arabilă de 800 ha.

 

Personalități din Codreanca
Glia acestui pământ a dat naștere multor personalități marcante, printre care îi putem menționa pe marii scriitori Aureliu Busuioc, Constantin Bobeică, Ala Soltan; vestiții savanți și academicieni Gheorghe Postolache, Ilie Untilă, conferențiarul universitar Alexei Cocieru, pedagogul și botanisul Alexis Arvat sau politicianul Veaceslav Untilă, și alții.

 

Loredana Guzun,
profesoară de fizică, geografie, informatică

Gimnaziul Codreanca, raionul Strășeni