Nicolae Donici – savant cu o educație multidisciplinară
S-au împlinit 150 de ani de la nașterea astrofizicianului cu renume mondial Nicolae N. Donici, născut pe meleagurile moldave. Respectul și rememorarea savantului au fost omagiate în cadrul unui simpozion, demarat într-un program duplex în Aula Academiei Române și Sala Azurie a AȘM. Academicieni, savanți, profesori și cercetători au vorbit despre activitatea acestui prestigios om de știință.
Consacrăm această material vieții și activității astronomice a savantului în spațiul românesc și internațional.
Astrofizicainul Nicolae Donici (n.13 septembrie 1874, Petricani/Chișinău – d. 22 noiembrie, 1960, Nisa, Franța) este un ilustru savant român cu o carieră strălucită în domeniul astronomiei. S-a născut într-o familie de boieri. Este fiul lui Nicolae A. Donici, „mareșal al nobilimii din Basarabia”, și Limoniei Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici. Bunicul pe linie maternă, Nicolae Macri, a fost proprietarul moșiei din Dubăsarii Vechi. Mama s-a stins din viață când viitorul savant avea doar 8 ani, fiind adoptat de mătușa sa Elena Macri-Lysakovskaya, absolventă a Institutului de Domnișoare Nobile din Odesa, care vorbea mai multe limbi străine, oferindu-i nepotului o educație aleasă.
Instruit inițial acasă și la școala din Dubăsarii Vechi, N. Donici devine mai târziu elev al Liceului „Richelieu” din Odesa, pe care l-a absolvit în 1893. A urmat studiile la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității Imperiale Novorosiisky din Odesa, pe care o absolvă în 1897, cu o diplomă de clasa I, obținând note excelente la matematică, fizică, chimie și astronomie.
Educația primită în anii de școală și formarea ca intelectual în anii de facultate ai Departamentului de Fizică și Matematică din cadrul Universității, având profesori de o înaltă ținută intelectuală, l-au ajutat să-și manifeste activ potențialul în astrofizică și parțial în meteorologie în epoca de debut a marilor descoperiri științifice.
N. Donici a fost interesat de toate manifestările și aspectele vieții umane, preocupare facilitată de educația lui multidisciplinară.
Un observator al cerului de pe meleaguri moldovene
Cartea Magdei Stavinschi, astronomă și cercetătoare română, „Astronomul Nicolae Donici (enigme descifrate)” ne pune la dispoziție povestea vieţii şi a creaţiei unuia dintre cei mai însemnaţi oameni de ştiinţă români ai secolului XX, pierdut din memoria noastră, a tuturor, după emigrarea sa în Franţa, în anii 1940. Autoarea menționează că Nicolae Donici a rămas celebru prin numărul impresionant de eclipse solare pe care le-a observat, din SUA până în Cambodgia, din Portugalia până în Crimeea. Acest adevărat recordman al observării eclipselor nu ştia că el însuşi avea să se afle, timp îndelungat, în marea eclipsă pe care a cunoscut-o istoria noastră: decenii întregi, nimeni de pe pământ românesc nu a mai auzit de el.
Traiectoria lui Donici a urmat-o pe cea a majorităţii românilor de peste Prut: a părăsit Sankt-Petersburgul în teribilul an 1917, Odesa în 1920, după invazia bolşevicilor, Basarabia în 1940, după cea mai frumoasă perioadă a vieţii şi carierei sale, şi România după 1944. Deşi septuagenar, se bucura de un renume care i-a făcut pe francezi să-i ofere contracte de cercetare până în ultima clipă a vieţii. Despre ce s-a întâmplat dincolo de Cortina de Fier, despre cum am găsit-o pe nepoata soţiei lui, despre unde şi cum şi-a dat ultima suflare Nicolae Donici, am aflat abia foarte recent, descifrând, fără să mai fi sperat vreodată, enigmele acestei vieţi, relatează M. Stavinschi.
În anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi, Basarabia. A locuit o vreme și a lucrat la Dubăsarii Vechi și București unde împreună cu colaboratorii săi a fotografiat eclipse de soare, a făcut cercetări de spectroscopie solară, având la dispoziție unul dintre cele mai perfecte spectroheliografe din Europa Centrală. Rapoartele meteo erau furnizate Institutului central de meteorologie de la București. Din 1924 conduce secțiunea „Fundației Culturale Principele Carol”. În iunie 1936 a condus expediția română pentru studiul eclipsei totale de Soare din Turcia. Din 1944 a locuit în Franța. A lucrat la Meudon și Nisa. S-a stins din viață la Puget-Théniers, o comună situată la cca 55 km de Nisa, într-un azil de bătrâni.
Realizări remarcabile
- prin studiul matematicii și al fizicii a descoperit și îndrăgit astronomia;
- membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale;
- membru de onoare al Academiei Române;
- observator al 7 eclipse de Soare și 8 eclipse de Lună;
- a realizat cercetări asupra luminii zodiacale;
- fondator al unuia dintre primele institute științifice particulare, Observatorul de Astronomie Fizică, situat în parcul din Dubăsarii Vechi, 1908-1933.
Aprecieri întârziate, dar neuitate
- Acolo, deasupra Nistrului pe care l-am pierdut, singur și sigur hotar, el își avea instalațiile costisitoare care-i serveau la observații al căror rezultat era cunoscut în toată lumea științifică.
Pentru aceasta era în stare a jertfi totul și, astăzi, fugar fără mijloace, e cel mai nenorocit om din lume că și-a pierdut observatorul iubit.
Va fi avut ceva pentru întreținerea acestui instrument de cercetare?
Se poate. Dar desigur o merita. Nicolae Iorga.
- Nicolae Donici rămâne peste timpuri și peste oameni, peste regimurile politice, care nu l-au perceput, un savant român cu obârșii în Basarabia care trebuie prețuit, respectat și rememorat. Ioan Aurel Pop.
- Eforturile lui Donici nu au rămas nerăsplătite. A fost ales membru al Societății Astronomice a Franței în 1897, apoi al Academiei Imperiale din St. Petersburg, membru de onoare și Doctor Honoris Causa al Institutului de Științe din Coimbra (Portugalia), al Astronomische Gesellschaft, al Uniunii Internaționale pentru Studii Solare și, nu în ultimul rând, membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale (UAI) în 1919 și membru de onoare al Academiei Române în 1922. (Magda Stavinschi)
- Un articol redactat de Silvia Strătilă
- Publicat în revista NATURA, nr. 389
Susține Natura.md: Devino Patron!