La Trușeni, Floarea de cireș aduce primăvara
Drumul spre Trușeni din capitala Republicii Moldova este scurt și ajungi repede în localitatea din a căror curți nu lipsește cireșul. Vatra satului este asociată cu acest pom care aduce primăvara, care face fructe timpurii și nu există om pe lume, d-apoi român, d-apoi trușenean, căruia să nu-i placă cireșele – albe, roșii, cărnoase, mustoase, amare, gustoase, de tot felul – cireșe în luna mai să fie! Și dacă mama natură mai este și generoasă, cireșele se coc, horincuța de cireșe îți umple sufletul de bucurie cu cântecul popular.
Cireșele i-au făcut pe trușeneni vestiți în lume. Motive sunt mai multe: pomul a prins rădăcini în pământul fertil al satului Trușeni; cireșele au devenit o tradiție pentru săteni să le mănânce, dar și să le comercializeze chiar și mai departe de hotarele satului; locuitorii moștenesc tradiția cultivării cireșelor, numindu-se cireșari sau sâmburari. Cu atâta laudă, da lauda-i de față, despre cireșele care-i fac pe trușeneni populari, iată că și Ansamblul Popular de la Casa de Cultură, condus de Oxana Radu, o voce minunată ca și gustul dulce al cireșelor, poartă numele de Floare de cireș. Grupul de voci feminine, consolidat prietenește într-o concurență de frumușeți și voci cristaline, este fondat în 2018 și promovează cântecul popular din sat, dar și din zona de centru a Moldovei. Repertoriul ansamblului este alcătuit din sârbe, hore, bătute – astfel cântecul popular curge lin și curat prin vocile ispititoare ale doamnelor talentate. Cântecele sunt culese de la seniorii din sat, rămași puțini astăzi, și Oxana Radu știe cât valorează o întâlnire cu ei. Păstrează ca o relicvă și poate mai mult decât un tezaur este caietul cu cântece populare, scris de mână, caligrafic, de Ecaterina Cârlan, o culegătoare de folclor, care și-a lăsat pe filele îngălbenite sufletul desenat în flori și litere ordonate, de parcă acestea ar da glas și melodiei. Ansamblul Floare de cireș cântă și din repertoriul cules de folcloristul Gheorghe Madan, născut în Trușeni, numit un „Creangă al Basarabiei”. Munca renumitului consătean este adunată într-un volum important, iar crăițele cântecului interpretează melodiile patriarhului lor.
Sesiune de repetiții.
Cântecul lor reînvie memoria frumuseții satului, prin artă și cultură, ce i-au făcut pe străbuni să treacă peste greutăți, neajunsuri, războaie și doar horind își întăreau puterile să reziste timpului. Așa fac și acum cele zece trușenence, doamne de diferite profesii și vârste, cu glasul lor măiestrit de Dumnezeu și îndulcit de cireșe – cântă încât plouă alb cu flori de cireș în Trușeni -, dar și pe la concursuri sau festivaluri, la emisiuni sau acolo unde sunt chemate să aducă bucurii și să semene veselie.
Vocea Oxanei Radu, ridicată la nota 10, este susținută de alte nouă voci superbe: Natalia Cosarcea (cusătoreasă), Lidia Covali (secretară), Teodora Cazacu (elevă în clasa a VIII), Elena Cerbușca (educatoare), Maria Tihinchii (croitoreasă), Ecaterina Popa (cofetar), Rodica Posmag (educatoare), Stela Chirtoca (asistent personal), Viorelia Madan (perceptor). Și biserica Meșterului Manole a fost construită din zece meșteri talentați, doar că edificiul cântecului popular, condus de Oxana Radu, are la temelie voci cristaline și curate ca floarea de cireș. Doamnele cântecului sunt îmbrăcate în costume cusute de Maria Tihinchii. Ia, catrința, brâul sunt lucrate manual, iar pe umerele lor, încrezătoare că aduc frumusețe cântând, tronează ponciul de culoarea cireșelor coapte. Broșa, și ea confecționată de mână, în forma unui mănunchi de cireșe, strălucește la pieptul cântărețelor, sclipind ca roua cântecului.
Vocile Ansamblului Floare de cireș de la Casa de Cultură din Trușeni sunt invitate să semene nu numai bucurie, dar și să facă gesturi de caritate. Au cântat pentru a aduce binefacere copiilor nevoiași, fiind în colaborare cu Departamentul Drepturilor copiilor. Din 2018 călătoresc cu cântecul în glas prin România, la invitația comunei Vânători, jud. Neamț, și au ajuns la mai multe festivaluri în Bucovina. Cântecul cireșițelor din Trușeni este auzit pe scenele concursurilor, organizate de comunele Vatra sau Cricova.
Chemate de o dragoste lăuntrică pentru cântec, născute să cânte, Floarea de cireș adună zece doamne frumoase să tot horească: „La cireșul de pe vale/ Te-aștept când luna răsare/ Eu să-ți aduc cireșe coapte/ Tu să mă săruți o noapte”.
Silvia STRĂTILĂ
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 375
Susține Natura.md: Devino Patron!