Specialiştii atenţionează: Apa din subteran nu este bună pentru irigare

De mai bine de şase ani se zbat latifundiarii pentru a obţine legalizarea irigării din subteran.

Specialiştii atenţionează:  Apa din subteran nu este bună pentru irigare
Irigarea cu apă din subteran va distruge solurile moldave. Foto simbol

Chiar dacă în acest timp ecologiştii au ţinut piept poftelor grupurilor de interese şi nu au permis irigarea din subteran, în această vară personajele cu viziuni înguste, egoiste, au reînceput să facă presiuni prin diferite instituţii în favoarea irigării cu ape subterane.

Acesta este şi motivul pentru care şi în revista NATURA revenim la subiectul irigării cu apă din surse subterane. De ce este riscantă utilizarea apei din subteran pentru irigare, am întrebat ecologişti, doctori în ecologie, reprezentanți ai societăţii civile.

 

Iurie BEJAN, Institutul de Ecologie şi Geografie:

Utilizarea apelor subterane pentru irigare pe teritoriul republicii are un efect negativ asupra calității solurilor de cernoziom din cauza conținutului ridicat de săruri. Pentru utilizarea apelor subterane (inclusiv și în scopuri de irigare) este necesar de efectuat studii actualizate (la nivelul anilor 2011-2018) privind: cantitatea și debitele disponibile; calitatea apelor subterane (gradul de mineralizare, în primul rând); gradul de recuperare a acviferului în cazul unei exploatări extensive a acestuia; regionarea teritoriului republicii din punct de vedere al aplicării irigării terenurilor agrare cu ape subterane. Este nevoie de a fi cercetat impactul apelor subterane pentru irigare din punct de vedere al proceselor ce pot duce la degradarea solului (dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăştinirea, soloneţizarea, salinizarea ş.a. Evident, trebuie estimat impactul ecologic şi gradul de asigurare a populației din zona respectivă cu apă potabilă (care este prima prioritate de utilizare în conformitate cu Legea Apelor). Actualmente, nu există astfel de date actualizate, de aceea nici nu poate fi vorba despre utilizarea apelor subterane în scopuri de irigare.

 

Ilia TROMBIŢKI, doctor în biologie, Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS:

Aproape 80% din toate apele subterane din R. Moldova au mineralizare mai mare  de 1g/l, ceea ce, în cazul irigării, va provoca salinizarea solului. Un alt impact asupra solului va fi reducerea, chiar şi pierderea definitivă, a volumului apelor subterane, căci  cantitatea apelor subterane depinde de regimul hidrologic, inclusiv de gravitatea schimbărilor climatice. Procesul aridizării, la care deja suntem martori, va provoca micșorarea apelor subterane.

 

Elena BIVOL, Asociaţia BIOS:

Nu putem permite irigarea cu apă din subteran, pentru că se epuizează rezervele de apă potabilă, şi, în scurt timp, nu vom mai avea ce bea. Deja multe sate de la sud se confruntă cu lipsa apei potabile, nivelul apei a coborât foarte adânc din cauza irigărilor ilegale. Această practică abuzivă, în combinaţie cu reţinerea apei Nistrului de către ucraineni şi scăderea foarte mare a nivelului apelor freatice, ne va aduce la o catastrofă ecologică. Deja în multe parți ale lumii se duc războaie pentru apă.

 

Andrei ISAC, membru al Consiliului Director al Centrului National de Mediu:

Irigarea terenurilor agricole cu apa din sondele arteziene nu doar că este riscantă, dar este şi periculoasă - din cauza mineralizării apei subterane. Această practică va conduce la schimbarea compoziției chimice a solului, la salinizarea si degradarea treptată a stratului fertil. Astfel, există riscul de a pierde, în doar câţiva ani, sute de mii de hectare de sol fertil şi de a pierde complet potențialul şi valoarea economică a terenurilor. Surse de ape de suprafață pentru irigare avem suficiente, doar urmează să fie administrate corect şi eficient, să fie examinate şi descurajate cazurile de abuz sau exagerare. Din păcate, unii deţinători ai staţiilor de irigare chiar au dublat preturile pentru 1 m3 de apa pentru irigare -  de ex. la Criuleni -  fapt care impune fermierii să caute alte soluții mai puțin costisitoare, dar neprietenoase mediului şi dezvoltării durabile a sectorului agricol din ţară. 

 

Asea M. TIMUȘ, doctor, conf. univ., Universitatea Agrară de Stat:

Apa subterană are valoare de zăcământ mineral. După extragerea apei subterane pentru irigare intensivă și insistentă riscăm să se formeze goluri subterane, ceea ce poate duce la unele consecințe negative, în sens de prăbușiri și alte fluctuații de teren.

După irigare cu apă din subteran este afectată biochimia solului, are loc poluarea solului cu unele substanțe minerale și chimice străine agroecosistemului respectiv. Plantele agricole cultivate și irigate cu apele subterane se încarcă cu o șarjă de elemente biochimice neprietenoase, care ne afectează şi sănătatea. La fel,  biodiversitatea solului în care se aplică apa subterană pentru irigare suferă modificări, frecvent în dezavantajul ei, fiindcă plantele devin mai sensibile și astfel sunt preferate de unele insecte și alte nevertebrate care devin dăunătoare. Unii agronomi și fermieri vor spune: de unde s-au luat, că înainte nu erau. Răspuns: de la prea multe intervenții în Natură.  

 

Gheorghe JIGĂU, doctor în biologie, conferențiar universitar:

Cernoziomurile, dacă sunt supuse irigării, manifestă un sir de modificări funcționale, deja în fazele timpurii de irigare. Cercetările au arătat că până şi în cazul irigării cu apa din r. Nistru în soluri se atestă schimbări ireversibile, cu afectarea structurii solurilor.

Irigarea cu ape nepretabile pentru irigare, din rândul cărora fac parte apele subterane, provoacă modificări şi mai semnificative. Conform generalizărilor noastre, cca 80% din apele subterane nu sunt bune pentru irigare. Chiar daca conținutul sărurilor este sub 1 gram per litru, în componenţa sărurilor predomină elemente toxice - carbonatul şi bicarbonatul de sodiu. Ca urmare, apele subterane sunt puternic desulfurizate şi dispun de reacție alcalină. Valorile pH sunt mai mari de 8,7. Irigarea cu asemenea ape afectează biota solului, în special microbiomul responsabil de circuitul azotului. In plus, cu apele desulfurizate, în sol sunt aduse microorganismele care demarează procesele de reducere a sulfaților. În soluri se acumulează soda. Aceasta este foarte toxică pentru plantele de cultură.

Cercetările recente au arătat că deja după 8 ani de irigare cu apă subterană, conținutul de sodiu depăşeşte 13% - solul este slab solonetizat, iar recoltele culturilor agricole se reduc cu 20-30%. Intensiv degradează structura stratului arabil cu formarea unui strat astruturat sau fin structurat cu grosimea 8-12 cm. Acesta conduce la instaurarea în soluri a unor regimuri pedofuncţionale extrem de nefavorabile. Deja in primii zece ani de irigare, în segmentul mediu al cernoziomurilor, se atesta gleizarea, care conduce la mobilizarea fierului în cantităţi toxice. In plus gleizarea cauzează intensificarea reacției alcaline a solului.

După toate aceste argumente, pot menţiona că utilizarea apelor subterane pentru irigare poate avea loc doar după cercetări sistematice, pentru identificarea procedeelor care ar reduce riscurile menționate.

 

Alecu Reniță, Mișcarea Ecologistă din Moldova

Apele subterane reprezintă o resursă strategică şi fac parte din elementele de bază ale securităţii ecologice a Republicii Moldova. Avem nevoie de o evaluare exactă a volumului de apă subterană, a calităţii ei, a impactului asupra solurilor, a asigurării ferme din partea savanţilor că satele şi oraşele, comunităţile locale nu vor rămâne fără de apă potabilă – înainte de a decide pro sau contra irigării.

Se cer investigaţii ştiinţifice noi, cu participarea experților internaționali, și numai după ce vom avea un studiu onest şi complex bazat pe principiile utilizării durabile a resurselor acvatice din subteran, vom putea relua discuțiile publice pro sau contra irigaţiei. În lipsa studiului e prematur să facem lobby sau să forţăm factorii de decizie să aprobe o decizie cu consecinţe imprevizibile pentru milioane de cetăţeni.

 

Pentru conformitate:

Lilia CURCHI,

revista Natura, iulie 2019