Fundurii Vechi
natura.md
Aug 14, 2023 05:29
1507
1
Sat, reședință de comună în raionul Glodeni. Este situat la sud-est de orașul Glodeni, la izvoarele Răuțelului, afluentul de dreapta al Răutului. Datat convențional cu anul 1581. Coordonate geografice: 47°44'31'' lat. N, 27°42'43'' long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 150 m. Suprafaţa satului – 3,24 km2. Gospodării individuale – 1164 (2004). Populaţia – 3519 loc. (2004), 3302 loc. (2014). Structura etnică (2004): 97,78 % români, 1,17 % ucraineni, 0, 82 % ruși, 0,10 % polonezi ș.a. Biserica Sfânta Treime (1872). Distanţe: 20 km până la Glodeni, 162 km până la Chișinău. Staţie de cale ferată la Răuțel (8 km).
Cadrul geografic. Zona de așezare a satului se află în partea centrală a Câmpiei Moldovei de Nord. Relief de câmpie și de coline. Cele mai mari înălțimi ating aici cotele între 200 și 230 m. Vegetație predominant de câmpie, cu specii bogate de plante cultivate de cerealiere, tehnice, legumicole și furajere. Deosebit de productive sunt livezile. Răuțelul acumulează apele de pe văile din preajmă. În vecinătate se află satele Fundurii Noi, Sturzovca (Sturzăuca), Pârlița, Răuțelul Nou, Hiliuți, Obreja, Limbeni, Petrunea, unele așezări rurale noi, altele cu vechime de veacuri.
Mențiuni documentare. Documentele vechi nu atestă cu precizie anul primei atestări documentare a localității. Frecvente sunt mențiunile din secolele XVI-XVIII a satelor cu denumiri identice sau asemănătoare din diferite regiuni: Fundătura, Fundeni, Fundești, Fundoaia, Funduri, Fundul Tutovei, Fundul Văii. Recensământul din anul 1772 înregistrează satul Fundurile din ținutul Iași, ocolul Ciuhurului, cu 44 de gospodării, dintre care una a duhovnicului, una a ruptașului Nicolae, 10 ale scutelnicilor și 32 ale sătenilor, aceștia în majoritate lucrători la întreținerea stației de poștă cu cai. Proprietar al ocinei locale este arătat Ioan Manolachi.
„Scriitorul și istoricul Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabiei”, descrie astfel localitatea: Funduri, sat în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, are 167 de case, cu o populație de 1058 de locuitori; țăranii posedă pământ de împroprietărire – 1587 desetine; grecul Mavrocordat a cumpărat de la boierul C. Lenard o proprietate de 2514 desetine de pământ; sunt vii și livezi cu pomi fructiferi.
Vremuri de tristă amintire: în timpul războiului din 1941-1945, peste 40 de săteni, mobilizați și trimiși cu forța pe front de comisarii rășii, n-au revenit pe la casele lor; după foametea teribilă din anii 1946-1947, în timpul noului val de deportări din 1949, zeci de familii din sat, peste 100 de țărani, intelectuali și slujbași, au fost ridicați și deportați în regiunile pustii ale Siberiei; cei rămași pe loc urmau să îndure și mai departe fărădelegile și dezmățul autorităților regimului stalinist.
Noi timpuri, noi situații sociale și economice și noi condiții de trai. Informații statistice după un anuar din anul 1994: gospodării individuale – 1173, gospodăria agricolă colectivă având în structura sa funciară: 2542 ha terenuri agricole în sectorul obștesc și 289 ha terenuri agricole în sectorul individual; dotări tehnică-edilitare: instalații de alimentare cu apă potabilă – 320, instalații de alimentare cu gaz lichefiat – 928, fântâni – 280, drumuri – 28 km, punct medical, școală de cultură generală, grădiniță de copii, bibliotecă, casă de cultură, poștă rurală, magazine. Informații de actualitate: companii și agenți economici: SRL „Givalini”, SRl „Vivix-Plus”, SRL „Rexona”, „SRL „Agromobil” ș.a.; asociații și organizații agroindustriale și comerciale, gospodării agricole individuale, ateliere de meserii și meșteșuguri; apeduct, conductă de gaz, străzi și trotuare pavate, iluminare stradală; centru de sănătate, farmacie, gimnaziu, grădiniță de copii, bibliotecă publică, cămin cultural, unități de prestări servicii, oficiu de telecomunicații, cafenele, magazine, stadion.
Onomastica. Oiconim descriptiv, denumirea referindu-se la poziția geografică a localității – „sat situat în partea superioară a văii” (în cazul dat, a văii râului Răuțel). Numele comun al locuitorilor: fundurean, fundureană. Nume de locuri din hotarul satului: Băhnile, Fânațele, Fundurica, Glodoasa, Nagâții, Năsâpăria, Odobașul, Podul Roșu, Prăjinile, Răuțel, Stuhăriile, Șapte Fântâni. Nume de familie frecvente în localitate: Braga, Bucătaru, Cazacu, Ceremuș, Cerneleanu, Chistol, Chiurt, Ciubotaru, Crainic, Curecheru, Dudnic, Gavriș, Gheorghieș, Grigor, Magdei, Mărgineanu, Odagiu, Pasat, Răducanu, Rotaru, Săuleac, Scripcaru, Sergentu, Stârcu, Tighineanu, Vâscan, Vizitiu, Vrânceanu.
Monumente istorice. Situri arheologice, vetre de așezări umane preistorice și medievale. Vestigii din diferite epoci și perioade: Monument de cult: Biserica Sfânta Treime (1872).
Personalități: Ion Mărgineanu (n.1941), pedagog emerit, profesor universitar la ULIM, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova; Mihai Magdei (n.1945), medic-epidemiolog, doctor în științe medicale, ex-ministrul Sănătății; Violeta Gorgos (n.1967), regizor și scenarist de filme, membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, Virgil Mărgineanu (n.1969), specialist în managementul cultural, doctor în studiul artelor.
Autor: prof. Anatol EREMIA,
specialist în onomastică
Articol publicat în revista NATURA, nr. 378
Susține Natura.md: Devino Patron!
