REABILITAREA ECOLOGICĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC CAMENCA

REABILITAREA ECOLOGICĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC CAMENCA

Camenca este cel mai mare afluent al râului Prut pe teritoriul R.M., are și cel mai mare bazin de recepție (1236,9 km2). Lungimea cursului de apă este de 109.2 km, iar debitul mediu - 1,3 m3/s. Bazinul hidrografic (BH) Camenca este amplasat în cursul mediu al râului Prut, în partea de nord-vest a țării.

Printr-un amplu program de reabilitare ecologică, Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă își propune de a contribui la îmbunătățirea stării ecologice a resurselor de apă din bazinul hidrografic Camenca. Pentru a atinge acest scop, o serie de acțiuni sunt importante: reconstrucția hidrotehnică a albiei și a luncii desecate a râului Camenca; identificarea surselor stabile de alimentare cu apă a rețelei hidrografice Camenca și a ecosistemelor care au caracteristicile naturale de zone umede; conferirea statutului de zonă umedă a unei suprafețe de 326 ha; atenuarea procesului de evapotranspirație a corpurilor de apă de suprafață prin împădurirea malurilor și crearea Rețelei Ecologice Locale. 

Acțiuni pentru reînvierea râului Camenca

Primul pas în dezvoltarea acestui program a fost efectuarea unei analize a situației actuale și propuneri de soluții pentru reînvierea râului Camenca, care au fost incluse în Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca și în planul de măsuri pentru implementarea acestuia. Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea planului integrat de gestionare a BH Camenca”, finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă de Dezvoltare și realizat în perioada aprilie 2018 – martie 2019. Pentru implementarea acestui plan a fost creat Comitetul de sub-bazin hidrografic Camenca și a fost implementat un proiect-pilot în comuna Danu, satul Nicolaevca. Proiectul-pilot a vizat crearea unui popas turistic pe malul unui lac de pe cursul râului Glodeanca, afluent al Camencii, decolmatarea și amenajarea izvoarelor care alimentează râul și plantarea primelor 4 ha de fâșie riverană de protecție. În toamna anului 2018 au fost plantați aproximativ 16000 puieți: de talie joasă - salcâm, tei, paltin de câmp, nuc negru, glădiță și de talie înaltă - salcie alba, plop, tei, palten de câmp. 

Alte 3 ha de fâșie riverană au fost plantate din cadrul proiectului „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca”, susținut prin Faza02 a aceluiaşi program de granturi, în perioada în noiembrie 2019-noiembrie 2020. Ambele proiecte au fost susținute financiar de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă de Dezvoltare, gestionate de Agenția  „Apele Moldovei”.

Ulterior, în martie 2020, o suprafaţă nouă de două ha au fost plantate pe râul Glodeanca, chiar cu câteva zile înainte de a începe pandemia în Moldova, în cadrul proiectului „AGROECOLOGIA – șanse și perspective pentru comunitățile rurale”, din surse financiare oferite de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) prin Programul de Granturi Mici, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Pe parcursul realizării acestor proiecte au fost implicați agenți economici, APL, dar şi cetățeni din regiune. 

Impresionantă este rata de prindere a culturilor silvice – 90% la plantările din 2018 şi 66% la plantările din martie 2020.

Prin plantarea celor 9 ha pe lunca râului Glodeanca, în conformitate cu normele europene, sunt puse bazele unui coridor ecologic, care va apăra apele de evaporație și va face o conexiune cu rezervația „Pădurea Domnească”, formând o rețea ecologică locală.

Pe drumul gunoiștilor ...  

Cea de a doua etapă a Programului de reabilitare a BH Camenca a fost realizarea proiectului „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca”, de către Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă, susținut financiar de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă de Dezvoltare (Faza02) în perioada în noiembrie 2019-noiembrie 2020.

Pe parcursul acestei perioade a fost consolidat secretariatul tehnic al Comitetului de sub-bazin hidrografic Camenca și au fost organizate 2 expediții ecologice: de identificare a surselor de poluare și de cartare a izvoarelor. Acțiunile corespund măsurilor propuse în Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca și propunerilor de ameliorare a situației formulate către primării, cu recomandarea de a le include în Planurile de Dezvoltare Durabilă Locală.

În cadrul expediției au fost identificate și cartate sursele de poluare punctiforme (a gunoiștilor) de pe cursurile de apă din BH Camenca. Pe parcursul expediției organizare s-a reușit inventarierea a 24 de gunoiști din cele 38 identificate preliminar. Astfel, din toate gunoiștile inventariate, 22 de gunoiști activează până în prezent, iar 2 au fost lichidate (cele din satul Hâjdieni și satul Cucuieții Noi). Suprafața totală a gunoiștilor este de 70,6 ha. Rezultatele sunt incluse în broșura „Gunoiștile principalele surse (punctiforme) de poluare a resurselor de apă din Bazinul Hidrografic Camenca”. 

Starea gunoiștilor este una deplorabilă în limitele bazinului hidrografic Camenca. În majoritatea cazurilor nu se respectă principiul de amplasare sigură a gunoiștilor. Practic, toate gunoiștile sunt situate în apropierea obiectelor acvatice, pe locuri deschise și în apropiere de localități. Toate acestea sunt o sursă majoră de poluare pentru corpurile de apă (de suprafață și subterane) și așezările umane. Astfel, din cele 18 gunoiști descrise în broșură, 11 necesită lichidarea, iar celelalte șapte - o amenajare adecvată.

Conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, toate gunoiștile neconforme (iar acestea sunt majoritatea) urmează a fi lichidate. În fiecare localitate urmează să fie creat serviciul de salubrizare, iar deșeurile create să fie evacuate la rampa regională. Așa cum implementarea prevederilor Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor întârzie și serviciile locale de salubrizare încă nu au fost create în multe comune, continuă exploatarea gunoiștilor neconforme. 

Deoarece, conform strategiei naționale de gestionare a deșeurilor nu se mai permite legalizarea noilor gunoiști noi recomandăm: lichidarea sau amenajarea gunoiștilor, respectiv construcția digurilor de protecție și plantarea unei fâșii de protecție în jurul gunoiștii. După posibilități crearea serviciilor de salubrizare în fiecare localitate și promovarea colectării selective a deșeurilor.

… și în căutarea izvoarelor

Cea de-a doua expediție a avut drept scop de a contribui la conservarea și utilizarea durabilă a resurselor de apă freatică care alimentează rețeaua hidrografică a Bazinului Hidrografic Camenca. Au fost identificate și cartate izvoarele care alimentează cu apă râurile mici din cadrul BH Camenca. În procesul de identificare și cartare în teren s-a utilizat GPS performant (SOUTH Polar H3 Plus), care a asigurat o precizie foarte înaltă (de 2 m). De asemenea, o procedură importantă de colectare a informațiilor a fost intervievarea localnicilor din zonă.

Rezultatele acestei expediții au stat la baza implementării măsurilor propuse în Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic și a elaborării broșurii „Izvoarele – surse stabile de alimentare a rețelei hidrografice Camenca”. 

În total, au fost identificate şi inventariate 87 de izvoare. Dintre acestea, 66 înregistrau un anumit debit (inclusiv la 10 izvoare s-a putut măsura debitul), iar 21 erau secate.

Din păcate, s-a constatat că cele mai multe izvoare secate sunt în cursul superior al râului Camenca, în perimetrul comunelor Borosenii Noi, Pârjota, Hiliuți și Sturzeni. Aici, din cele 36 de izvoare prezente deja pe hartă, în teren au fost identificate numai 11.

Printre cauzele principale care au contribuit la secarea și dispariția izvoarelor, se evidențiază modul actual de gestionare a terenurilor. În majoritatea cazurilor, în amonte de izvoare există terenuri arabile, lipsesc fâșiile forestiere, iar perimetrul din jurul izvoarelor este transformat în pășune. Din cele 87 de izvoare inventariate în teren, de un anumit grad de amenajare dispun 41 de izvoare, iar un grad adecvat de amenajare au numai 23 izvoare.

Chiar dacă jumătate din izvoarele identificare sunt amenajate, majoritatea acestora sunt amplasate lângă trasee, case, drumuri publice, la intrările în localități sau în cadrul pășunilor. Respectiv, acolo unde există numeroase surse de poluare a apelor. Din acest motiv, apa este necalitativă. Analiza calității acestor ape denotă o poluare intensă a pânzei freatice cu nitrați, metale grele, un grad înalt de mineralizare (în unele cazuri se înregistrează și un conținut înalt de fluor). Astfel, acestea nu corespund cerințelor ecologice și normelor sanitare. Acești poluanți, identificați în izvoare, influențează negativ asupra sănătății populației.

Principalele măsuri de ameliorare propuse de experți sunt modificarea modului actual de utilizare a terenurilor (transformarea pășunilor în fâșii de pădure), decolmatarea și amenajarea izvoarelor, înlăturarea gunoiștilor din apropiere și instalarea unor panouri informative. Mai mult, aceste măsuri trebuie aplicate simultan. În cazul izvoarelor cu un debit mare (cele din satele Cuhnești și Camenca) se propune acordarea unui statut de protecție (monument hidrogeologic) cu delimitarea a unei suprafețe de cel puțin 0,5 ha de zonă protejată. 

În condițiile Republicii Moldova, actualmente este nevoie de o inventariere a tuturor izvoarelor în scopul stabilirii amplasamentului lor, forma de proprietate a lor, gradului și tipului de utilizare, evidențierii stării sanitaro-igienice, ecologice etc. În baza datelor existente, în republică au fost înregistrate cca 7 000 de izvoare.

Cifre care ne dau de gândit

În anii 1968-1970, în limitele bazinului râului Camenca au fost identificate 561 izvoare. Dintre acestea: 195 izvoare – în sub-bazinul Camenca, 295 – în sub-bazinul Căldărușa și 70 – în sub-bazinul Șovăț.

Peste 43 de ani, adică în 2013, au fost identificate 137 izvoare (de 4 ori mai puține). Dintre acestea: 58 izvoare în sub-bazinul Camenca, 64 – în sub-bazinul Căldărușa și 15 – în sub-bazinul Șovăț.

Peste 50 de ani, adică în 2020, au fost identificate numai 87 izvoare (cu 50 mai puține decât în 2013 sau de peste 6 ori mai puține decât în anii 1968-1970). Din numărul total de izvoare inventariate, 66 înregistrau un anumit debit (inclusiv la 10 izvoare s-a putut măsura debitul), iar 21 erau secate.

Protejând râurile mici, salvăm râurile mari

Un alt grup de activități în cadrul proiectului au fost implementarea inițiativelor de mobilizare și dezvoltare locală. Astfel, au fost oferite granturi pentru implementarea a 7 proiecte/acțiuni ale tinerilor, cu genericul „Protejând râurile mici, salvăm râurile mari!”. Scopul granturilor a fost de a dezvolta inițiative de implicare a tinerilor din gimnaziile și liceele din localitățile din Bazinul Hidrografic Camenca, pentru sensibilizarea tinerilor în păstrarea și protejarea calității apei, a ecosistemelor acvatice, îndeosebi a râurilor mici și implicarea lor în activități concrete.

Implementarea acestor inițiative este un bun prilej de a atrage atenția la situația actuală și viitoare a apelor de suprafață, dar și pentru a identifica și aplica soluții comune în vederea protejării și utilizării eficiente a resurselor de apă, îndeosebi a râurilor mici care traversează localitățile Republicii Moldova.

Propuneri pentru proiecte de viitor

Pentru viitoare proiecte în bazinului râului Camenca experţii propun: curăţarea, reabilitarea, amenajarea izvoarelor şi împădurirea zonelor de protecţie. La fel, să se pună accent pe restabilirea zonelor umede pe teritoriul raioanelor Glodeni şi Făleşti. De asemenea, să fie elaborat proiectul tehnic pentru restabilirea albiei de altădată a râului Camenca. Un alt obiectiv de viitor este efectuarea de plantări în zona de protecţie a râului Camenca şi afluenților. Foarte importantă este crearea unui coridor ecologic şi conectarea acestuia cu râul Prut şi Rezervația „Pădurea Domnească”. Fără pădure nu poate exista apă,  accentuează specialiştii.  

 

Pagină realizată în revista Natura, în cadrul proiectului „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca”, realizat de către Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă, susținut financiar de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă de Dezvoltare.