Grinăuțenii au devenit prietenii NATURII

La nordul Republicii Moldova, satul Grinăuți-Moldova, geamăn cu Grinăuți Raia, se întinde frumos pe valea râului Ciuhur. Este mai aproape de Ocnița și Naslavcea, două localități extreme în partea de nord, decât de capitala Chișinău. Este atestat documentar în 1437, iar la origine Grinovțî, notat și Hrinovțî, este numele Grini (Hrini), hipocoristic al lui Grigorie. Aceste date le găsim în dicționarul „Orașele și satele din Republica Moldova. Ghid toponimic, geografic și istoric”, vol. I, de Anatol Eremia.  

Case și grădini, cu sau fără stăpâni, păstrează amintirea unei fântâni  

Legenda localității o știe cel mai bine profesorul de istorie Valeriu Lvovsky, considerat un intelectual rafinat al satului și deseori, i se solicită să o povestească. De la el aflăm că pe la 1217 regele Ungariei a trimis în acest loc un cavaler teuton pe nume Hrinca, care avea menirea să boteze cumanii. Aceștia, simțind că sunt în primejdie, au cerut protecție de la regele ungur. Regele le-a promis că îi protejează, însă le-a propus să se boteze. Un călugăr, așezat pe aceste locuri, a văzut că aici sunt multe fântâni și a hotărât să se facă una nouă. Doar că nu din bârne, cum erau celelalte, dar din piatră, că pe aceste locuri era multă în jur. Atunci s-a stabilit locul satului Grinăuți, de la prima fântână construită. Documentar este atestat în 1437. Mai târziu, în 1713, turcii au cucerit cetatea Hotin și au pus graniță pe râul Ciuhur, despărțind Grinăuții în Grinăuți-Moldova, Grinăuți Raia și Rediul Mare. 

Cu 30 de ani în urmă, Grinăuți-Moldova avea case frumoase, iar populația depășea o mie de locuitori. Astăzi numărul de case a rămas același, dar în multe din ele nu mai locuiește nimeni. Doar urmele spiritului gospodăresc, caracteristic oamenilor de la nord, amintesc că oamenii de aici au fost vrednici să construiască locuințe frumoase. Au rămas doar amintirile...

 Soții Larisa și Iurie Coșulean, născuți în Grinăuți-Moldova, îmi arată că fiecare a treia casă își așteaptă gospodarul să se întoarcă la ea. Gospodăria lor este o bijuterie – o grădină parcă desenată – plantele, după ploile generoase din iunie, au răsărit și privesc cu drag la soare. Copacii și florile din jurul gospodăriei lor răsfață și mai mult casa soților frumos îngrijită, o moșie învăluită în verdeață, în care locuiesc și-și așteaptă copiii.      

Un muzeu unicat  

Domnul profesor Valeriu Lvovsky, absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, a predat jumătate de secol istoria la Colegiul Agroindustrial „Gh. Răducan” din Grinăuți (director, Mihai Răcilă). Instituția are o istorie veche – este una din primele școli agricole inferioare, construită în 1895, și care, indiferent de reprofilarea ei de-a lungul timpului, a pregătit specialiști în agricultură, prelucrarea alimentelor, mecanizatori etc. Distinsul profesor Lvovsky, apreciat la baștină drept un intelectual fin, cu multe cunoștințe și experiență mare, recent, a înființat un muzeu... ludic. Se numește homo ludens, iar în traducere ar fi muzeul de distracții. Din obiectele de joacă ale elevilor în timpul cursurilor, cum ar fi o trompetă cu sunetul trenului din care fluiera elevul, pentru a-și distrage colegii, domnul profesor a păstrat toate jucăriile elevilor și le-a adunat în exponate. Este singurul muzeu de până acum care-și va mări sălile de expoziție. Extinderea va lua amploare dacă ne gândim că educația de acum încolo se orientează din ce în ce mai mult spre învățământul formativ, iar regulile învățământului cer jocuri, distracție și cât mai multe invenții, așa încât homo ludens ia locul lui homo cognitus, fiindcă nu mai e la modă să fii l'honnête homme.    

Biblioteca    

În satul Grinăuți, biblioteca este instituția care aduce lumina propriu-zisă a cărții. Aici rafturile găzduiesc civilizații, sătenii își adună bucuriile respectând tradițiile, memorând trecutul cu evenimente importante. Directoarea Bibliotecii Publice Grinăuți-Moldova, Ala Covali, din 2017, de când diriguiește activitatea instituției, își adună toate puterile ca grinăuțenilor să le trezească interesul față de binele și folosul pe care îl aduce cartea. Holul bibliotecii atrage prin expoziții de desene ale copiilor, prin vernisajele improvizate ce ilustrează coloana infinitului sau alte obiecte decorative care stau alături de carte. Fondul bibliotecii numără peste opt mii de cărți. Aici vin frecvent câte 50 de utilizatori fie să solicite cărți, fie că sunt antrenați în diferite activități. Doamna Ala Covali îi îndeamnă pe săteni să vină la bibliotecă, aici fiecare regăsindu-și câte un rol în proiectele care se desfășoară de mai mult timp: Clubul de lectură, Fetele neînfricate, Clubul Nocturne. 

Un crez al bibliotecarei Ala Covali este că meseria de aliat al cărții „este semnul definitoriu al cunoaşterii, variat şi profund, ca fascinanta lume a cărţilor”, de aceea munca în această instituție de lumină este o poveste scrisă în cărțile de pe rafturile ei”.           

Festivalul folсloric al tradițiilor și obiceiurilor locale „Doina Ciuhurului”     

La Grinăuți, perpetuarea patrimoniului și a tradițiilor locale s-a transformat într-o sărbătoare datorită Festivalului folсloric al tradițiilor și obiceiurilor locale „Doina Ciuhurului”, care a avut loc în luna iunie, anul curent, la a doua ediție. Festivalul este organizat de Secția Cultură Ocnița, inițiat în baza Acordului de colaborare, încheiat între Secția Cultură Ocnița și Secția Cultură Edineț (anul 2021). Evenimentul a fost găzduit de Centrul Cultural „Gavril Gronic” Grinăuți Moldova. Larisa Coșulean, șefa Casei de Cultură, a întâmpinat oaspeții cu pâine și sare, cu bunăvoința și generozitatea nelipsite în această zi, la ceas de sărbătoare. Desfășurarea și buna organizare s-a datorat doamnei Angela Crucichevici, șefa Secţiei de Cultură a Consiliului raional Ocniţa. Efortul echipei de la secția cultură a reușit să adune primari din satele raioanelor Ocnița și Edineț, care au venit spre a susține și promova, de la un nivel înalt, tezaurul cultural imaterial. Au participat ansambluri  folclorice și etnofolclorice, ansambluri de fluieriști, colective de dans popular, fanfare din raioanele Ocnița și Edineț. Fiul satului, Gavril Gronic, a câștigat toată admirația sătenilor, iar invitata specială, artista Oxana Mardari, a cules toate aplauzele. Evenimentul a avut un program divers, valorificând și promovând patrimoniul cultural tradițional imaterial, exprimat prin valorile satului moldovenesc. Cântecele și dansurile, interpretate de artiști au avut ca scop nu doar promovarea folclorului autentic, dar și transmiterea tezaurului de valori tinerei generații.      

O zi frumoasă din luna iunie, 2024, s-a transformat într-o sărbătoare datorită Festivalului „Doina Ciuhurului” – un festin pregătit frumos, pentru că două inimi au bătut în același ritm – Angela Crucichevici și primarul de Grinăuți, Alla Cebotari, care și-au susținut reciproc ideile, iar vicepreședintele raionului Ocnița, Eugen Șipcalov, coordonator pe probleme de cultură, a încurajat activitatea așa încât desfășurarea ei să se ridice la standardele unui festival regal.   

P.S. Revista NATURA a mai descoperit în sat frumos – Grinăuți-Moldova din raionul Ocnița. Această pagină, pe care i-o dedicăm satului, gospodarilor și celor care administrează localitatea, dorim să fie citită de grinăuțeni spre bucurie, și nu spre uimire, că după patru ore de mers am ajuns într-un sat a cărui poveste existentă continuă, iar pe oamenii acestui sat îi dorim prietenii NATURII, cititori și colaboratori de acum înainte!   

Autor: Silvia Strătilă

Articol publicat în revista NATURA, nr. 387 

Susține Natura.md: Devino Patron!