Devino Patron!

Lopatnic

Lopatnic
Vedere panoramică a satului Lopatnic

Sat, reşedinţă de comună în raionul Edineț. Este situat la sud-est de orașul Edineț, la vărsarea râului Lopatnic în Prut. Atestat documentar cu denumirile Lopatineț, Lopatinți și Lopatnic (sec. XVII-XIX). Coordonate geografice: 48°08’05’’ lat. N, 27°03’24’’ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 163 m. Suprafaţa satului – 2, 12 km2, perimetrul – 6 km. Gospodării individuale – 497 (2004). Populaţia – 1491 loc. (2004), 1319 loc. (2014). Structura etnică (2004): 97, 79% români, 1, 43% ucraineni, 0, 64% ruși ș.a. Biserica Nașterea Maicii Domnului (1895). Distanțe: 22 km până la Edineț, 250 km până la Chișinău. Staţie de c.f. la Lipcani (28 km). Cod poștal: MD-4635. 

Cadrul geografic. Zona de așezare a satului reprezintă un teritoriu cu relief de coline și câmpii colinare. Cele mai mari înălțimi din preajmă au altitudinile dintre 160 și 250 m. Rețeaua hidrografică a zonei o constituie râul Lopatnic cu afluenții săi din dreapta și stânga: Humăria, Iniștea, Tristoaia, Budăiul, Rădiacul. Vegetație silvică și de câmpie. Speciile de arbori frecvente în zonă: arțarul, fagul, stejarul, teiul, plopul. Speciile de plante cultivate: cerealele, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr. Obișnuite sunt livezile și grădinile legumicole.

Repere istorice. Primul document de atestare istorică a localității datează din anul 1605. Printr-un act domnesc emis de Ieremia Movilă se stabilesc hotarele moșiei satului. Printre proprietarii de pământ menționați în documentele vechi sunt amintiți Ionașcu clucerul, Tudorache Ciurea, Matei Crupenschi. Frecvente sunt atestările documentare din sec al XIX-lea: 1812. Lopatnic, sat pe Prut, la gura Lopatnicului (mențiune cartografică); 1820. Lopatnic, sat pe Lopatinca (document de arhivă); 1859. Lopatnic, sat în țin. Hotin, cu 90 de case și 478 de locuitori; 1875. Lopatnic, sat în țin. Hotin, volostea Edineț, cu 103 case și 524 de locuitori; 1884. Sătenii posedau 875 desetine de pământ, nadeluri de împroprietărire din anul 1868.

Primele informații din sec. al XX-lea le prezintă scriitorul și istoricul basarabean Zamfir Arbore, în „,Dicționarul geografic al Basarabiei din 1904: Lopatnic, sat în jud. Hotin, așezat la șoseaua dintre Lipcani și Sculeni, are 177 de case, cu o populație de 999 de locuitori, în proprietatea lor aflându-se 3 mori de vânt, 1753 de oi și 697 de vite cornute mari. Pentru localnici, slujbe făcea preotul Ioan Ignatovici în biserica de lemn cu hramul Nașterea Maicii Domnului. Prima școală ministerială a fost deschisă pentru copiii din sat în anul 1909. ,,Dicționarul statistic al Basarabiei” din 1923 cuprinde informațiile: 350 de case, 1115 locuitori, primărie, școală primară, depozite de cereale, carieră de piatră, 6 mori de apă și de vânt, 2 băcănii. Dinamica demografică a localității: 1246 loc. (1933), 1586 loc. (1940), 1443 loc. (1949), 1418 loc. (1979), 1458 loc. (1994).

Informații de actualitate: gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci, centrul medicilor de familie, oficiu poștal, grădiniță de copii, magazine, stadion.

Onomastica. Satul a fost denumit după râul Lopatnic, afluent de stânga Prutului. Lopatnicul izvorăște la nord de satul Grimăncăuți din raionul Briceni și are lungimea de aproximativ 60 km. Suprafața de acumulare a apelor este de 257 km2. Hidronimul a fost explicat prin termenul botanic regional de origine slavă лопата ,,plantă erbacee cu frunzele mari și late, specie din familia brusturelui”. În limbile slave sufixul -ник imprimă cuvintelor sensul de mulțime, de colectivitate (дубник ,,pădure de stejar, stejăret”, липник ,,pădure de tei”, терновник ,,loc cu spini, spinărie; porumbar”, тростник ,,loc crescut cu stuf, stufăriie”). Lopatnic ar fi însemnat la origine ,,râul de pe valea cu brusturi”. În plan toponimic, Lopatnicul are ca sinonim onimic denumirea râului Lăpușna din sudul republicii (slav. лопух ,,brusture”). 

Particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenului și unele aspecte social-istorice și-au găsit reflectare în denumirile de locuri din cadrul moșiei satului: Adăpoiul, Bahna, Bolohanul, Cardonul, Coasta Cardonului, Cornețul, Cremănușul, Curechiștea, Dealul Bâtca, Dealul Crucii, Dealul Stânii, Delnița, Fânețele, Hârtopul, Holmul, La Izvoare, Lanul, Lupoaia, Mănăstireasca, Mojila Bortoasă, Parajina, Podul Turcesc, Ratușul, Rădiul, Rădiacul, Sărăturile, Scruntariul, Șleahul, Stâncuța, Țărcălanii, Vadul Nistrului, Valea Putreda. Frecvente în localitate sunt numele de familie: Bordeianu, Bunicu, Carcea, Cazacu, Ciobanu, Comerzan, Costaș, Crețu, Cristea, Drăganu, Fărâmă, Graur, Grădinaru, Herghelegiu, Moraru, Movilă, Pleșca, Popușoi, Roșca, Sajin, Stihari, Teacă, Turchin, Ursu, Ursan,  Vrabie, Zară, Zborcilă.

Personalități. Din comuna Lopatnic este Ion Pleșca (n. 1957), jurist, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități.

Autor: Anatol Eremia 

     Articol publicat în revista NATURA, nr. 392

Susține Natura.md: Devino Patron!