Planul de gestionare a bazinului hidrografic al râului Botna: instrument util pentru managementul râului

Planul de gestionare a bazinului hidrografic al râului Botna:  instrument util pentru managementul râului

Pe data de 21 octombrie 2020 Mișcarea Ecologistă din Moldova a organizat conferința regională pe tema „Planul de gestionare a bazinului hidrografic al râului Botna: instrument necesar pentru un management integrat”.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Elaborarea planului de gestionare pentru sub-bazinul râului Botna” și a avut ca scop prezentarea publică a documentului Planului de Gestionare a bazinului râului Botna. Cei 25 de participanți (membri ai comitetului de sub-bazin Botna, reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, reprezentanți ai Agenției „Apele Moldovei”) au discutat despre necesitatea și relevanța unui astfel de document strategic menit să valorifice resursele naturale și umane din bazinul râului Botna.

Conferința a debutat cu un cuvânt de salut din partea președintelui Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, care a vorbit despre statutul sensibil al râului Botna și problemele de mediu care-i amenință starea ecologică: construcția de baraje și diguri, poluarea fizică și chimică: „Râul Botna este astăzi un organism bolnav. Dar el poate reînvia, căci și-a păstrat simboluri naturale extraordinare. Avem mare zestre pe Botna: aproape toate satele sunt cu hrisoave domnești, care au dat lumii personalități puternice cum ar fi Alexe Mateevici – simbolul Botnei sau marele Pelivan și Elena Alistar la RăzeniPe această cale le mulțumim finanțatorilor – Agenția de Dezvoltare Austriacă și Biroul de Cooperare Elvețiană – pentru că au acceptat abordarea propusă de noi, ceea de a ieși din dimensiunea tehnică și de a merge către comunitate.” Domnul Reniță a menționat că elaborarea unui Plan de gestionare pentru bazinul hidrografic al acestui râu este un pas important, însă este nevoie neapărat și de implicarea comunității: „Oamenii trebuie să fie legați de râu, în caz contrar devin nepăsători și distrug tot. Dacă omul este nepăsător, în zadar se fac investiții de milioane. În consecință, avem șanse să rămânem doar cu broșura, dacă nu valorificăm la timp potențial uman din acest bazin”, a încheiat președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

Directorul executiv al Agenției „Apele Moldovei” – domnul Radu Cazacu – și-a exprimat speranța că acest eveniment va fi productiv pentru toți cei prezenți, în special pentru membrii comitetului sub-bazinal Botna, și că Planul de Gestionare al acestui bazin își va demonstra utilitatea în anii care urmează.

În continuare, Silvia Ursul, asistent de proiecte la Mișcarea Ecologistă din Moldova a prezentat audienței proiectul „Elaborarea planului de gestionare pentru sub-bazinul râului Botna” și scopul acestuia: ameliorarea ecologică a Bazinului Hidrografic Botna prin elaborarea unui Plan de Gestiune. De asemenea, ea a enumerat principalele obiective ale proiectului și activitățile realizate în decursul acestui an: documentarea în teren pentru identificarea stării reale a ecosistemelor acvatice din bazinul hidrografic Botna, elaborarea Planului de Gestionare, organizarea a 2 ședințe ale Comitetului sub-bazinal Botna, crearea a 8 seturi de panouri fotografice cu tema ,,Apele Moldovei” și organizarea a 8 expoziții în diverse muzee din țară, precum și mediatizarea pe larg a proiectului în cadrul emisiunilor radio și TV și a edițiilor tematice publicate în revista națională „Natura”.

Iurie Bejan, autor al Planului de Gestionare pentru sub-bazinul Botna, a prezentat conținutul acestui document și a explicat importanța acestuia pentru comunitățile locale. El a oferit pe rând o evaluare a calității și cantității resurselor de apă de suprafață și subterane în cadrul sub-bazinului hidrografic Botna, a făcut o trecere în revistă a surselor de poluare difuze și punctiforme și o analiză a impactului barajelor din albia râului Botna. „Acest râu este foarte poluat, majoritatea corpurilor de apă fiin încadrate în clasa a V-a de poluare. De asemenea, chiar de izvor, de după satul Hordoca, râul este transformat într-un canal din cauza numeroaselor captări de apă, baraje și diguri, care nu respectă debitul ecologic și prin urmare sunt ilegale” – a accentuat Iurie Bejan. Referitor la sursele de poluare, expertul este de părere că principala cauză a poluării masive este lipsa stațiilor de epurare: „Nici una din cele 66 de localități din acest bazin hidrografic nu dispun de stații de epurare. Singura stație, cea de la Căușeni, nu funcționează la parametri normali și prin urmare nu este suficientă. Din acest motiv, este nevoie urgentă de proiecte de construcție a stațiilor de epurare. Din fericire, relieful permite ca mai multe localități să se grupeze la o stație de epurare – ceea ce este o măsură eficientă”.

Analiza apelor subterane arată că acestea depășesc gradul optim de mineralizare (1 gr/ml) chiar de la primul orizont acvifer, și doar al treilea orizont conține ape al căror grad de mineralizare ste între 0,5 – 1 gr/l. Din acest motiv, experul recomandă ca anume acest strat, situat la adâncime, să asigure cu apă potabilă comunitățile locale și nicidecum să fie exploatat în alte scopuri, cum ar fi irigarea. Potrivit lui Iurie Bejan, asigurarea cu apă pentru irigarea terenurilor agricole ar putea fi realizată prin cele 128 de lacuri piscicole existente în acest bazin, care în momentul de față obstrucționează accesul agricultorilor.

Pentru a rezolva aceste probleme, autorii Planului recomandă o serie de măsuri complexe, printre care construirea de stații de epurare și sisteme de canalizare, crearea de coridoare ecologice care ar limita gradul de eroziune și colmatare, crearea și împădurirea fâșiilor riverane de protecție a apelor și altele. Costul de implementare al acestui program de măsuri s-ar ridica la 37,9 milioane de lei, însă Mariana Codreanu de la Agenția „Apele Moldovei” a remarcat că este foarte important ca Planul de Gestionare să fie incluse absolut toate măsurile de intervenție, chiar și cele pentru care în acest moment încă nu au fost identificate surse de finanțare.

Radu Cazacu a menționat că o măsură importantă și care trebuie inclusă în Plan este delimitarea terenurilor agricole, în scopul asigurării legale cu fâșie riverană pe lungimea albiei. Potrivit lui, această măsură ar reglementa aratul terenurilor până la malul râului.

La final, Serghei Osadcii, șef Secție Agricultură, Relații Funciare și Cadastru al Consiliului Raional Căușeni, a subliniat starea deplorabilă în care se află râul Botna: gunoiști ilegale, captări de apă și îndiguri, care determină colmatări pe segmente mari.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului „Elaborarea planului de gestionare pentru sub-bazinul râului Botna” în baza grantului oferit din Proiectul SDC-ADA „Consolidarea cadrului instituţional în sectorul de apă şi sanitaţie în Republica Moldova”.

Puteți vedea mai multe poze de la eveniment aici.