Hidrocentrală pe un râu fără apă

Ecologiştii s-au pronunţat, documentele au fost emise Procuraturii
Într-o scrisoare deschisă adresată primministrului Pavel Filip în septembrie 2017, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, solicita „să fie curmată tendinţa păguboasă de a construi hidrocentrale pe râurile mici ca obiective care aduc mari prejudicii naturii, degradează ecosistemele riverane și pun în pericol resursele acvatice; orice proiecte noi, care direct sau indirect subminează securitatea ecologică a ţării, înainte de demararea lor să fie supuse dezbaterilor publice, iar fără avizul favorabil din partea savanţilor, al Academiei de Știinţe și al comunităţii neguvernamentale de mediu, să fie respinse definitiv”.

Tot atunci subiectul privind hidrocentrala de pe râul Răut a ajuns în vizorul Comisiei parlamentare de mediu și dezvoltare regională, membrii căreia au efectuat o vizită de documentare la șantier, iar materialele acumulate au fost expediate Procuraturii, care, conform unor informaţii, ar fi deschis pe cazul dat un dosar penal.

Viceministrul Mediului din acea vreme, Ion Apostol informa atunci deputaţii și opinia publică că hidrocentrala se află la balanţa administraţiei publice locale din satul Brânzenii Noi și a fost dată în gestiune în 2015, iar firma care o reconstruiește nu s-a adresat după autorizări la minister. Am decis să revenim la temă și să vedem ce s-a întâmplat la acest obiectiv între timp. Autorităţile au tăcut, antreprenorul a făcut ce a vrut Inspecţia Ecologică Telenești, unii primari, dar și locuitori din partea locului, ne-au spus că lucrările n-au fost sistate, cele două turbine ale hidrocentralei lucrează și produc curent electric.

La Primăria Pistruieni, în teritoriul căreia se află obiectivul respectiv, ne-au spus că n-au eliberat proprietarului staţiei autorizaţie de construcţie pentru acest obiectiv. „Da, dl Berlinschi (directorul SRL „Expertlab” – n.n.) a fost la noi după autorizaţie de construcţie. Mi-a înșirat pe masă mai multe documente, dar între ele nu era certificatul de mediu și cel de la Centrul de Sănătate Publică. Am refuzat să-i eliberez autorizaţie de construcţie, spunându-i că mandatul meu este temporar, eu nu voi pleca din sat și va mai trebui să dau ochii cu lumea. Apropo, acum cineva va trebui să dea socoteală pentru că, practic, în toate izvoarele de pe ambele maluri ale Răutului din această zonă apa nu mai este bună de băut”, ne-a spus Maria Mihalcenco, primara comunei Pistruieni.

Unii se gândesc la mediu, alţii – la bani
Despre faptul că se intenţionează reconstrucţia hidrocentralei de la Brânzeni mi-a vorbit încă în anul 2012 regretatul Anton Moraru, doctor habilitat în știinţe istorice, profesor universitar, băștinaș din Pistruieni, care demonstra cu documente că Brânzenii n-ar avea niciun drept la această hidrocentrală pentru că ea se află pe pământurile satului Pistruieni. Dânsul considera restabilirea hidrocentralei o aventură în situaţia când apa Răutului e până la genunchi. Funcţionarea staţiei a fost sistată în 1960 anume din cauza că nu era rentabilă și prezenta pericol din punct de vedere ecologic.

Argumentele profesorului însă nu au fost luate în seamă. În toamna lui 2012 Judecătoria Telenești, examinând litigiul privind proprietarul staţiei, a dat câștig de cauză Primăriei Brânzeni. Nu mult după aceasta Consiliul Local scoate ruinele fostei hidrocentrale la licitaţie, cu preţul de start de 100 000 lei. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a interzis vânzarea obiectului, recomandând darea lui în arendă. Și decizia Oficiului a fost neglijată. Iar prin septembrie anul trecut Veaceslav Tcaciuc, primarul de Brânzenii Noi spunea că reconstrucţia hidrocentralei este aproape de sfârșit, prin luna noiembrie ar putea fi conectată la sistemul energetic naţional și în continuare bugetul primăriei va obţine o sursă solidă de venituri suplimentare, vor fi create câteva locuri de muncă. Primarul a mai concretizat că firma care a luat în stăpânire și reconstruiește staţia are toate actele în regulă, lucrările sunt legale.

Valeriu Capsâzu, profesor universitar, doctor habilitat în economie, apreciază impactul hidrocentralei de la Brânzeni asupra mediului drept un dezastru care va fi resimţit peste ani: „Oameni buni, în Răut nu este apă! Trebuia cel puţin de făcut un studiu de fezabilitate înainte de a porni acest proiect. Primăria Brânzeni se bucură că va avea suplimentar în buget câteva zeci de mii de lei, dar ăsta nu este acel beneficiu pentru care trebuie să sacrifice natura! În Pistruieni era izvorul de la Chiua, de unde lua apă întreg satul. Acum izvorul nu mai este, fiind inundat. Mâine-poimâine va dispărea și Răutul”, spune profesorul.

Ion Cristea, inginer, operator de tură la substaţia de 10 kilovaţi de la Brânzeni este de aceeași părere: „Povești! Cum să funcţioneze staţia, dacă nu-i apă? Vedeţi doar ce a rămas din Răut!”, spune inginerul. Părintele Vitalie Șaptefraţi, parohul altui sat de pe malul Răutului, Ordășei, de asemenea afirmă: „Nu numai apa din izvoare, dar și cea din fântânile aflate în preajma bisericii nu mai este potabilă, are un iz de baltă. Mai mult, biserica noastră-i chiar pe malul Răutului și i-am cerut conducerii hidrocentralei să construiască un dig care să ne protejeze de o eventuală inundaţie. Dar dacă în urma unor ploi mai mari Răutul va ieși din albie, digul nu va ajuta”, se arată îngrijorat preotul.

La Brânzenii Noi am încercat să vorbesc în stradă despre urmările pe care le va avea construcţia și exploatarea acestei hidrocentrale cu mai mulţi săteni. Unii au strâns din umeri, alţii au spus că niște bani în plus nu strică, să mai aibă primăria din ce ajuta bătrânii... „D-apoi parcă o lucrat mai înainte staţii din ăstea și Răutului nu i-o fost nimica, da amu o să-i fie?!», a încheiat discuţia un bărbat. La rândul ei, o doamnă, care s-a prezentat Elena, a spus că sunt puţini oameni în sat, care își dau seama că „natura s-a schimbat, e încălzire globală și hidrocentrala ar putea să piardă Răutul”.

În același timp, la Căzănești, sat aflat în aval de hidrocentrală, care a cunoscut șocul legat de secarea Răutului din august 2017, lumea nu este deloc încântată de proiectul brânzenenilor. Boris
Burcă, ex-președinte al raionului Telenești, este de părerea că hidrostaţiile pe Răut aduc numai pagube. „Noi, la Căzănești, avem hidrocentrala noastră, care în 1964 a fost oprită după o exploatare de câţiva ani. Avea o capacitate mult mai mare ca cea de la Brânzeni, dar nu putea produce energie non-stop, deși pe atunci Răutul era mult mai bogat în apă. Colac peste pupăză, în satele din apropiere a început să dispară apa din fântâni. Trebuie să înţelegem că pe parcursul ultimilor ani se înregistrează secetă hidrologică în Răut,debitul apei abia de constituie 20-40%  din volumul de acum 30 de ani. Apă nu este pentru irigaţie”, susţine Boris Burcă.  

Ion Ionașcu, primarul de Ciocâlteni, comună aflată la peste 25 km de Brânzeni, ne-a relatat că astă vară, timp de câteva zile, Răutul din zona localităţii a secat. Oamenii s-au alertat, în albia
râului rămăsese numai mâlul și scoica, spunea primarul de Ciocâlteni.

În loc să tindem spre progres, ne întoarcem în secolul trecut...
Vladimir Lungu, șeful Inspecţiei Ecologice Telenești spune: „Am impresia că membrii comisiei parlamentare au manifestat o atitudine superficială faţă de problema în cauză. Nouă ne-au declarat că lucrările de construcţie la obiectivul din Brânzeni au fost sistate ca fiind ilegale, procuratura a intentat dosar penal pe cazul dat. În realitate lucrările au continuat, hidrocentrala deja a fost pusă în funcţiune (!?)”.

Ecologistul explică în ce mod hidrocentrala va distruge Răutul: lacul de acumulare, graţie suprafeţei mari, va grăbi procesul de evaporare a apei, astfel acutizându-se și mai mult seceta hidrologică din zonă. Râul va rămâne, practic, fără faună – scoici, pește, alte vieţuitoare -, adică va muri.

Economistul Vasile Șoimaru a fost și mai categoric: „Să renovăm hidrocentrale de pe vremea lui Stalin, când japonezii fac mașini unde hidrogenul se disociază direct în energie electrică?! Doamne ferește!”

Inginerul-electrician Ion Cristea a ţinut să ne arate gospodăria unui sătean din Brânzenii Noi, care și-a instalat panouri fotovoltaice: „Iată o variantă modernă de soluţionare a problemei. Este investiţia gospodarului. O parte din curentul electric generat de panouri o folosește în gospodărie, altă parte o vinde în reţea. 10 asemenea proiecte, fără a prejudicia natura, ar da mai mult curent decât oricare hidrocentrală de pe Răut”, este convins inginerul. În procesul pregătirii acestui articol am auzit nu doar la Brânzeni păreri că hidrocentralele respective, fiind restaurate, ar fi de folos economiei naţionale. Majoritatea acestora aparţineau unor nespecialiști în domeniu, care nu aduceau careva argumente bazate pe studii, calcule economice.

Ion CERNEI,
Ziarul Cuvântul

Articol publicat în numărul 312

Susține Natura.md: Devino Patron!