Cum rezistă păsările sălbatice în faţa iernii?

Cum rezistă păsările sălbatice în faţa iernii?
Măcăleandru (Erithacus rubecula). Foto: Oxana Roșca

Deseori, pe timpul lunilor de iarnă, în special când ninge sau e ger mare, ne întrebăm cum reușesc păsările să-și păstreze căldura în aceste condiții grele. Deși frigul și nopțile lungi le creează totuși probleme și unele din ele nu supraviețuiesc, aceste vietăţi s-au adaptat destul de bine la condițiile dure ale iernii. 

Păsările sunt animale homeoterme, sau cum le mai spune popular „cu sânge cald”. Ele își păstrează temperatura internă constantă, indiferent de variațiile termice externe. Mai mult decât atât, au un metabolism mai intens și prin urmare o temperatură corporală mai ridicată decât în cazul oamenilor. Temperatura corporală medie a păsărilor este de 40° C, deși aceasta poate fluctua de-a lungul zilei în dependență de activitate sau de condiții climatice. Prin urmare, e destul de dificil pentru o pasăre să-și mențină ridicată temperatura corporală atunci când afară se răcește  simțitor. Păsările mici sunt expuse foarte mult acestui risc, întrucât au un raport mare între suprafața și volumul corpului decât păsările mai voluminoase, ceea ce înseamnă că pierd căldura mai repede. În plus, au și energie mai puţină.

Multe păsări își vor face rezerve de grăsime încă înainte de sosirea iernii. Cu siguranță, ați observat că toamna, atunci când hrana este abundentă, majoritatea păsărilor se lăcomesc la fructe, pomușoare, insecte și semințe. Cel mai important izolator termic în fața frigului este reprezentat de pene. La multe specii de păsări cresc pene în plus pe la sfârșitul toamnei pentru a le oferi o protecție mai ridicată pe timpul iernii. Uleiul cu care sunt unse penele reprezintă un alt strat de izolare termică și, în plus, le oferă un pic de impermeabilitate în fața apei și a zăpezii. Multe păsări mai recurg și la alte șmecherii: își umflă penele pentru a favoriza formarea pungilor de aer care le țin de cald. De aceea, de multe ori când e frig afară, vedem păsări mici care par mai grase sau mai umflate ca de obicei: acesta e rezultatul adaptării lor la vremea rece.

Picioarele și labele păsărilor nu sunt acoperite de pene, în schimb au solzi de piele care reduc la minim pierderea de căldură. Deseori putem vedea păsările stând într-un singur picior sau tupilate, cu picioarele adunate sub ele, complet acoperite de penele de pe corp, tocmai pentru a reduce la minim pierderile de căldură. Totodată, ele își afundă mereu ciocul în penele de la aripă, exact din același motiv. De asemenea, păsările sunt capabile să-și contracteze vasele sangvine care diminuează fluxul sanguin către extremități și contribuie și mai mult la reducerea pierderii de căldură.

În zilele însorite de iarnă multe păsări vor sta cu spatele la soare și cu penele ridicate pentru a absorbi cât mai multă căldură de la acesta. Unele își desfac aripile și întind cozile. Însă în zilele foarte geroase păsările vor avea frisoane, pe care organismul le produce pentru a ridica rata metabolismului și în consecință pentru a produce mai multă energie corporală.

Totodată, pe timp de iarnă multe păsări se adună în stoluri mari pentru a se încălzi mai ușor. Ele dorm la grămadă în copaci sau arbuști, în căsuțe goale pentru păsări și în alte locuri care mai păstrează căldura acumulată pe timpul zilei. Adesea ele folosesc aceleași locuri de înnoptare o perioadă îndelungată de timp și renunță la acestea doar dacă intervin alte probleme (sunt alungate sau adăpostul e distrus). Păsările mici preferă cavitățile în copaci, acolo unde nu le ajunge ploaia sau zăpada; păsările de apă se refugiază în stuf, acolo unde sunt ferite de vânt și de prădători. Pe timpul nopții, aproape toate păsările intră în toropeală pentru a-și conserva energia. Starea asta de toropeală poate fi totuși periculoasă, pentru că reacțiile și reflexele sunt mai încete și păsările sunt mult mai vulnerabile în fața prădătorilor.

Cum le putem ajuta pe timp de iarnă ca să reziste frigului? Le facem un serviciu enorm hrănindu-le cu semințe sau chiar cu grăsime animală. Untul lăsat afară pe pervaz sau o bucată de slănină agățată în copac fac minuni pentru păsările mici, pentru că le oferă o cantitate impresionantă de energie salvatoare și le ajută să-și fabrice căldura corporală necesară mai ales în nopțile lungi și friguroase.

 

Silvia URSUL
Articol publicat în numărul 324