Devino Patron!

Cernobâl 1986: nu avem dreptul să uităm

Cernobâl 1986: nu avem dreptul să uităm
Sursă foto: www.liberty.com

Astăzi se împlinesc 35 ani de la producerea uneia dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii. În ziua de 26 aprilie 1986, la ora 1.24, din cauza unor erori umane și a instalațiilor perimate moral și fizic, la Reactorul nr. 4 al centrului nuclear de la Cernobîl a avut loc o cumplită explozie, care a aruncat la o altitudine de peste 10 km zeci de tone de material radioactiv.

În accident mor 31 de oameni. Peste 116.000 de locuitori din orașul Pripiat și din alte 75 de localități situate în perimetrul centralei sunt evacuați. Zeci de mii de hectare de teren agricol sunt infestate radioactiv. Ruinele au mai ars însă 10 zile, contaminând zeci de mii de kilometri pătrați din nordul Ucrainei, sudul Belarusului și regiunea rusă Briansk. Efectul de lungă durată este însă mult mai grav. Experții apreciază că factorii indirecți au provocat deja între 5000 și 75000 de victime.

Atunci, în primăvara anului 1986, norul de praf radioactiv a trecut și pe deasupra Republicii Moldova, poluând unele zone. În urma unor investigații efectuate de specialiștii de la Institutul de Cercetare și Tehnologie pentru Deservirea Agrochimică din Chișinău, s-a stabilit că în unele zone ale Republicii Moldova a crescut de zeci și sute de ori conținutul în sol al radioizotopilor artificiali Stronțiu 90 (Sr 90) și Cesiu 137 (Cs 137), care nu există în natură și care apar în procesul dezintegrării nucleului atomic. Ei sunt componenții  de bază  ai produselor fuziunii nucleare și unii din principalii poluanți ai mediului. Au o viață lungă cu o perioadă de înjumătățire de circa 30 de ani. Sr 90 se acumulează în special în scheletul omului și animalelor, iar Cs 137 în țesuturile lor moi, provocând diferite maladii.

După avaria de la Cernobâl din 1986 nivelul fondului radioactiv din Republica Moldova a crescut brusc. Investigațiile au demonstrat că depunerile radioactive cauzate de acest accident au căzut neuniform pe teritoriul republicii în funcție de factorii meteorologici și în special de curenții de aer. Analizele  radiochimice au depistat dominarea Cs 137 în substanțele radioactive căzute. Cele mai poluate au fost terenurile agricole ale satelor Sobari și Oclanda din Soroca,unde conținutul de Cs 137 a atins limitele de 294 și respectiv 197 Bc/ kg sol. Concentrații mari s-au descoperit în apropierea orașului Râbnița, a localităților Țareuca și Albineț. S-au efectuat și alte investigații care demonstrează că concentrația de substanțe radioactive în sol și în unele plante continuă să depășească de 5-6 ori concentrația maxim admisibilă, ceea ce afectează sănătatea oamenilor.

Abia după această catastrofă lumea și-a dat seama că centralele nucleare de fabricație sovietică au un grad de siguranță extrem de redus. Experții străini nici nu aveau de unde să cunoască starea lor. Până la tragedia din  1986, centralele nucleare din statele comuniste erau inaccesibile unor inspecții, gradul lor de uzură fiind considerat secret de stat sau militar.

Între timp, URSS s-a destrămat și toate necazurile și problemele legate de Reactorul nr. 4 de la Cernobâl au căzut pe seama Ucrainei. Potrivit unor informații, conservarea Reactorului nr. 4 și, în general, menținerea în funcțiune a celorlalte 16 reactoare, costă anual Ucraina cam 15% din bugetul național.

Nu este mai bună situația nici la celelalte centrale nucleare din fostul bloc comunist. Țările din estul și centrul Europei fac eforturi mari pentru retehnologizarea acestora, primind adeseori un important sprijin financiar extern.

Accidentele de la centralele nucleare din perioada 1987-1997 au provocat pagube evaluate la circa 2233 mil USD. Din ele menționăm: două distrugeri ale zonelor active -2 mlrd USD; 22 de defecțiuni mecanice -31 mln USD; 13 incidente - 62 mil USD; un uragan -140 min USD.

 

Ion Preașcă

Articol publicat în numărul 97

Susține Natura.md: Devino Patron!