Marko Șevcenko: „Sunt bucuros că Republica Moldova a decis să fie parte a familiei europene” 

– Domnule Marko Șevcenko, exercitați funcția de Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în R.Moldova din anul 2020, dar între 2003 și 2007 ați mai fost și consilier în cadrul Ambasadei Ucrainei în R.Moldova. Deci, cunoașteți bine realitățile din țara noastră. Cum apreciați evoluția acestor realități, ca ambasador, dar și ca om simplu, sosit dintr-o țară vecină? 

– Moldova este o țară foarte interesantă pentru un cetățean străin care exercită funcții diplomatice. Când am venit a doua oară în Moldova am observat o diferență foarte mare față de ceea ce cunoșteam. Acum, dacă vorbim mai global în acest sens, trebuie să menționăm că și Ucraina și Moldova au devenit țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană. Această decizie cardinală schimbă totul și în viața cetățenilor simpli, și în viața politică. Sunt schimbări fundamentale, prin care trec și Ucraina și Moldova. Eu sunt bucuros că majoritatea cetățenilor moldoveni au optat pentru direcția pro-europeană, că au decis să fie parte a familiei europene. Consider că este o decizie corectă. Când am revenit doua oară, am văzut, schimbările spre bine care au loc în Moldova, am înțeles că generația noastra va prinde timpurile când atât țara dumneavoastră cât și Ucraina vor deveni membri ai Uniunii Europene. Să ne bucurăm împreună de statutul nou al țărilor noastre. Acesta este cel mai important lucru, cea mai bună schimbare. 

- În lista cu condiții pentru aderare la Uniunea Europeană o atenție deosebită se acordă reformei justiției și combaterii corupției. Ce se întreprinde în aceste domenii în Ucraina și, dacă cunoașteți, cum vi se pare că evoluează lucrurile pe segmentele date în R.Moldova? Există, în acest sens, o colaborare bilaterală între țările noastre?     

– Este o întrebare simplă, dar care necesită mai mult timp pentru discuție. Reforma  justiției în Ucraina a început acum 7-8 ani și, până la acest moment, a trecut prin mai multe etape. Acum în Ucraina sunt formate toate instituțiile care trebuie să lupte contra corupției. Am în vedere Biroul Național Anticorupție, Agenția Națională de Prevenire a Corupției, Procuratura Specializată Anticorupție, Curtea Specializată Anticorupție și o agenție care gestionează proprietatea confiscată de organele judecătorești în urma proceselor anticorupție. Deci, în Ucraina avem legislație anticorupție și funcționează toate structurile necesare de combatere a corupției. Chiar mai alaltăieri am aflat că Guvernul Ucrainei a numit un șef nou la Biroul Național Anticorupție, el fiind deja al doilea conducător de la formarea acestei structuri. În conformitate cu legislația, șeful Biroului Național Anticorupție poate deține această funcție doar un singur mandat, fără drept de prelungire. Noul conducător al Biroului Național Anticorupție a fost ales cu participarea experților internaționali. Comisia a ales și a propus pentru guvern la postul dat trei candidați, dintre care unul a fost aprobat, iar ceilalți doi pot ocupa alte funcții în cadrul aceluiași Birou. Deci, la noi, reforma în domeniul justiției se face permanent, deși, din cauza războiului, au loc și unele pauze. În special, anul trecut, când luptele să dădeau în suburbia Kievului, reforma a stopat un pic, dar a fost reluată și în prezent merge foarte bine.   

– Domnule Ambasador, în regiunile ucrainene Lugansk, Donețk și Crimeea, ocupate de Rusia în 2014, dar și în teritoriile ocupate după invazia Rusiei din 24 februarie 2022 reprezentanții poliției, procuraturii și ai judecătoriilor au trecut sau n-au trecut masiv de partea cotropitorului? Mai colaborează Kievul cu ei? Ce îi așteaptă după eliberarea teritoriilor ocupate pe reprezentanții sistemului de drept care au colaborat sau mai colaborează cu cotropitorii în regiunile ocupate? 

– Sincer, îmi este greu să spun câți oameni ai legii au trecut de partea agresorului. Nu cunosc o asemenea statistică. Dar în ceea ce privește așa-zisele colaborări ale unor reprezentanți ai sistemului de drept cu administrația de ocupație știu că în primăvara anului trecut a fost adoptată o lege specială în acest sens, cu unele modificări la Codul penal. De atunci încoace, oamenii legii, procuratura, forțele de drept investighează toate cazurile de trecere a unor funcționari publici de partea agresorului. Pentru asemenea cazuri legislația noastră prevede o perioadă destul de mare de condamnare. Scopul nostru este ca fiecare persoană care a comis o crimă, inclusiv crimă de colaborare cu agresorul, să fie pedepsită.    

– După cedarea, fără nici o împușcătură, a Crimeii în 2014, multă lume liberă a privit la ucraineni cu dezamăgire, dar odată cu agresiunea masivă a Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022 această lume a rămas surprinsă de eroismul și patriotismul ucrainenilor, care fac terci din „a doua armată” din lume – hoardele militare rusești. Cum explicați acest spirit de unificare, de eroism și de răzbunare al poporului ucrainean? 

– De fapt, trebuie să știți că au avut loc împușcături chiar și când a fost ocupată Crimeea. Atunci au fost uciși doi militari ucraineni. Se întâmpla la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie 2014. Nu este adevărat să spunem că Crimeea a fost ocupată fără nici o împușcătură. Problema era că Rusia a ales cel mai reușit moment – pentru ea - ca să pornească acea invazie. Pe atunci, Președintele  Ucrainei era Viktor Ianukovici, care, pur și simplu, a fugit din țară. În timpul aflării sale la conducerea statului,  funcțiile importante din structurile de apărare ale țării și de contracarare a spionajului erau ocupate de cetățeni ruși, inclusiv în Crimeea. Rusia a început invazia sa exact în momentul când Viktor Ianukovici și toți acești funcționari ruși au dat ordine în folosul țării cotropitoare și apoi au fugit. După  20 februarie 2014, odată cu invazia peninsulei Crimeea, în țara noastră a fost o perioadă complicată pentru сă era foarte greu să înțelegi dacă ordinele care vin de la centru sunt corecte și coordonate… Președintele țării dispăruse și nimeni nu știa unde se află. De haosul creat – s-a folosit Rusia ca să ocupe Crimeea. Peste o lună, odată cu extinderea agresiunii asupra Donbasului ucrainean, situația a devenit cu totul alta, ucrainenii demonstrând curaj și dorință de a-și apăra țara. Când „omuleții verzi” ocupau Crimeea noi nu eram pregătiți organizatoric, nici nu înțelegeam cine, cum și unde este implicat – totală dezorientare. 

După invazia Donbasului, nimeni dintre conducătorii țării, dar și dintre populația cu spirit patriotic n-a pus la îndoială că trebuie să ne apărăm țara. Timp de opt ani, conducerea ucraineană a dezvoltat capacitățile de apărare și cele de servicii secrete ale statului. În februarie 2022, când Rusia a atacat masiv Ucraina, și instituțiile statului nostru, și ucrainenii, ca societate, erau cu totul altfel pregătiți decât cu opt ani în urmă. Au fost declanșate reformele, a fost adoptată și realizată legea lustrației, datorită căreia i-am depistat pe acei care în perioada președinției lui Viktor Ianukovici lucrau împotriva statului. O altă lege importantă, care a fost realizată, este cea privind decomunizarea. Toate aceste valuri de schimbări care au avut loc în Ucraina au dat un rezultat pozitiv și prin asta se explică faptul că, atunci când Rusia a încercat să îngenuncheze toată Ucraina, noi nu am ridicat mâinile, ci am decis să luptăm, să ne apărăm…    

– Republica Moldova a condamnat și condamnă războiul mișelesc al Rusiei contra Ucrainei. Unii moldoveni au mers chiar să apere Ucraina cu arma în mână. Totuși, Domnule Ambasador, în stânga, dar și în dreapta Nistrului locuiesc foarte mulți ucraineni pe care, din păcate, nu i-am văzut să protesteze împotriva cotropitorilor sau să lanseze activități de susținere a conaționalilor lor din Ucraina, să susțină armata ucraineană. De ce, oare? 

– În primul rând, ucrainenii din Moldova sunt cetățeni ai țării dumneavoastră și locuiesc în același spațiu informațional ca și restul moldovenilor. Acest spațiu informațional este un pic altfel decât cel din Ucraina. O bună parte a ucrainenilor din Moldova au ca sursă de informație doar mass-media de limbă rusă care, în foarte multe cazuri, sunt coordonate de către Federația Rusă. Asta este o problemă mare, în general, căci am avut-o și noi în Ucraina prin anii 2014-2016. Guvernul de la Kiev a depus foarte multe eforturi ca societatea ucraineană să fie atât de dezvoltată din punct de vedere informațional încât să poată alege din toate sursele de informație doar pe acele credibile. Sursele de informație finanțate din Rusia nu intră în această listă pentru ucrainenii care trăiesc în Ucraina. Din păcate, în Moldova sursele informaționale care primesc finanțare din Rusia manifestă o politică redacțională dependentă de Moscova și au creat o anumită atmosferă, anumite șabloane mentale care i-au determinat pe oameni să considere că și Ucraina e vinovată, într-o oarecare măsură, de acest război – ea fiind ținta majoră a propagandei rusești. Totuși, aș dori să fac o diferență între sursele de informare în limba rusă și sursele de informare care provin din F.Rusă în Moldova. Rusia, la nivel de propagandă, le egalează, dar ele sunt complet deosebite. Și la noi limba rusă este una de comunicare. De exemplu, avem canalul de televiziune FREEDOM, care funcționează în limba rusă, dar spune adevărul, în comparație cu alte posturi de televiziune rusești. Foarte mulți militari ucraineni care luptă pe linia frontului comunică între ei în limba rusă. Și aici, în Moldova, societatea se va schimba în mod radical dacă cetățenii vor face deosebirea între sursele de informație provenite din Rusia și cele de informație în limba rusă, credibile.   

– În afară de declarațiile oficiale, cunoașteți dacă autoritățile de la Kiev conlucrează cu omologii lor de la Chișinău pentru a exclude un pericol militar din partea militarilor ruși aflați în regiunea transnistreană? 

– Sigur, cooperarea există. La 20 februarie curent, președintele Volodimir Zelenski a dat publicității planurile de destabilizare a situației în R.Moldova de către F.Rusă. Încă de atunci Președintele Ucrainei a declarat că, în caz de necesitate, țara noastră este gata să acorde ajutorul necesar R.Moldova. Chiar la începutul lunii martie domnul Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei, a confirmat că, dacă va exista un demers oficial din partea R.Moldova adresat Kievului, atunci Ucraina va lua act la modul cel mai serios de acest demers privind asistența în diferite domenii. Pentru ca aceste declarații să fie confirmate prin cooperare, instituțiile respective din țările noastre trebuie să contacteze, să coopereze, să facă schimb de informații. În acest sens, totul decurge foarte bine.  

Excelența Sa Marko ȘEVCENKO, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, alături de interlocutorul Gheorghe BUDEANU.

– Toată lumea își exprimă speranța că Ucraina va învinge dușmanul și își va recupera teritoriile. Îmi place să spun că, chiar din primele luni de la invazia Rusiei, Ucraina a câștigat războiul informațional și cel diplomatic. Cine sau ce i-a făcut pe diplomații ucraineni să se mobilizeze atât de profesional încât au reușit să convingă lumea întreagă de un adevăr istoric – Rusia este un stat criminal și toți trebuie să depunem eforturi pentru a-i dezbate din rădăcini ambițiile imperiale și teroriste?    

– Este adevărat, dar insist să menționez faptul că, dacă nu ar exista rezistența atât de puternică a poporului și a militarilor ucraineni, diplomația nu s-ar bucura de mare succes. Diplomația lucrează cu fapte și cu oameni. Succesele le obținem numai dacă dispunem de fapte pe care le putem folosi pentru a confirma cele spuse de noi, diplomații. Referitor la diplomația ucraineană, aș spune că noi am schimbat un pic instrumentele tradiționale, pentru că altfel nu am avea atât de mare succes. Cred că unul dintre secretele succesului este că diplomații ucraineni au folosit și folosesc instrumente mai puțin tradiționale. În mai multe țări, ambasadorii ucraineni și colegii lor au comunicat nu numai cu guvernele, dar și cu societatea în mod direct, pentru că societatea urmărește știrile din Ucraina și manifestă o simpatie aparte față de poporul ucrainean, care continuă să lupte eroic cu dușmanul. Construind un dialog direct cu societățile din țările străine, diplomația ucraineană a reușit să convingă guvernele respective să coopereze mai strâns și mai hotărâtor în ceea ce privește apărarea Ucrainei de invazia rusă.   

– De un deosebit spirit patriotic ucrainean dă dovadă și soția Dumneavoastră, doamna Olesea Șevcenko. Ea a devenit cunoscută, mai ales după ce a interpretat în centrul Chișinăului piesa tradusă în limba română „Călinul  roșu”, piesă reprezentativă pentru ucraineni după agresiunea Rusiei. Care este acum rolul soției Ambasadorului Marko Șevcenko în activitatea Ambasadei Ucrainei în Moldova?

– Întrebarea este foarte cuprinzătoare, dar voi răspunde în câteva cuvinte. Războiul a schimbat totul. Până la război, rolul soției unui ambasador a fost destul de tradițional, dar pe timp de război, soția unui ambasador ucrainean este o persoană destul de importantă în cadrul diplomației publice. Soția mea – Olesea Șevcenko - mă ajută să reprezint Ucraina în domenii la care eu nu am timp să particip personal. Deseori, din cauza insuficienței de timp, o rog pe soția mea să mă reprezinte la diferite manifestări organizate de Ambasada Ucrainei. Menționez că acest lucru devine o tradiție. Avem exemplul Primei Doamne a Ucrainei, soția Președintelui Volodimir Zelenski, care-i foarte activă, inclusiv pe plan european, deoarece Domnul Zelenski își limitează vizitele în țări străine pentru a fi mereu alături de popor în aceste vremuri de război. Astfel, Prima Doamnă a Ucrainei completează foarte bine activitatea Domnului Președinte Zelenski. Mai mult: Prima Doamnă a Ucrainei cooperează foarte strâns cu soțiile ambasadorilor ucraineni în străinătate. În acest sens, Doamna Zelenski promovează proiecte speciale destinate sănătății și asistenței medicale copiilor și mamelor lor – refugiați în țări străine din cauza războiului. Dumneaei coordonează aceste proiecte cu soțiile ambasadorilor. Respectiv, soția mea, face acest lucru în Moldova și consider că este ceva pozitiv pentru susținerea comunității de refugiați ucraineni în Moldova, dar și a societății moldovenești, în genere. Apropo, încă înaintea atacurilor masive ale Rusiei din 24 februarie 2022 asupra Ucrainei, soția mea a fost aleasă ca Președinte al Clubului Internațional de Femei din Republica Moldova…       

– Domnule Ambasador, am discutat cu Domnia Voastră în limba română. De unde și de când manifestați respect pentru limba română?

– Prima mea misiune în străinătate a fost la București, unde am stat trei ani și jumătate. Era prin anii ’90. În perioada ceea, dacă foloseam numai limba engleză, puțini m-ar fi înțeles. Limba engleză o puteam folosi numai în relații oficiale, de serviciu, dar cu societatea nu mă puteam descurca folosind numai limba engleză. Astfel, am îndrăznit să învăț și limba română. Respectiv, când am ajuns în Moldova în a doua mea misiune am continuat să-mi perfecționez studierea limbii române. De fiecare dată, atunci când vorbesc cu colegii mei de la ambasadă sau din alte țări, le recomand să studieze limba țării în care sunt acreditați. Acest lucru este de folos și asigură succesul în activitatea pe care o desfășoară un diplomat… 

– Vă mulțumim, Domnule Ambasador Marko Șevcenko.  Slavă eroilor Ucrainei!

Gheorghe BUDEANU
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 374

Susține Natura.md: Devino Patron!