Efemeridele

Sunt printre cele mai faimoase şi fascinante insecte din lume şi printre puţinele care au inspirat opere filosofice, artistice şi literare. Deşi sunt cunoscute după nume, arareori pot fi văzute, chiar dacă formează roiuri de milioane. Nu dăunează mediului. Nu dăunează omului şi activităţilor umane. Sunt practic inofensive. Şi frumoase. Ca adulţi, trăiesc doar pentru găsirea unui partener, jucarea unui dans al împerecherii şi depunerea ouălor, după care se sting. Existenţa lor frenetică durează între câteva minute şi câteva zile. Sunt efemeridele.

natura.md Iun 7, 2020 09:41 5400 0

Dansul efemeridelor. Foto: Lucian Reniță

În fiecare an, la mijloc de iunie, sau, în anii mai calzi, la sfârşit de mai şi început de iunie, natura dă un spectacol de câteva zile, în care roiuri de milioane de fluturi galbeni dansează peste ape. În Moldova, se întâmplă în diverse regiuni de pe Nistru şi Prut, pe lacurile Dubăsari, Cuciurgan, Costeşti-Stânca, sau în unele bălţi şi heleşteie. Localnicii le numesc poetic vetrile, ceea ce înseamnă şi velă de corabie şi provine de la rusescul „veter”. Această denumire ar putea avea câteva explicaţii. Poate că e menită să ilustreze ideea că aceşti fluturi sunt nişte fii ai vântului, căci apar brusc, parcă de nicăieri, ca şi cum s-ar naşte din seminţe de vânt. Sau ar putea reflecta natura lor efemeră şi dansul frenetic, căci la fel ca vânturile de furtună, acestea apar din senin, timp de câteva zile roiesc şi se învârtesc, pentru a dispărea la fel de repede şi neaşteptat. Nu în ultimul rând, ar putea fi inspirat de numărul lor enorm, căci în cele câteva zile de graţie, vânturile par să se transforme, să se personifice în milioanele de zburători galbeni.

Ordinul Ephemeroptera, din care fac parte efemeridele, are în jur de 2500 de specii de insecte, răspândite pe tot globul. Cea mai comună în Moldova este efemera galbenă (Heptagena suphurea). Poate fi recunoscută uşor după aripile galbene şi cei doi cerci codali, la fel de lungi ca şi corpul. Înainte de a deveni fluture, efemerida petrece 2 ani în stare larvară, ca nimfă (sau naiadă) cu corpul lăţit şi scurt, ce se hrăneşte cu alge şi sedimente. Pe parcursul acestei perioade, sunt adunate resursele ce vor fi folosite de adult în cele câteva zile de viaţă. Adultul, fluturele galben, nu se poate hrăni. Gura şi componentele sale sunt organe vestigiale, iar sistemul digestiv este umplut cu aer. Fluturele are la dispoziţie doar un singur calup de energie, acumulat de nimfă pe parcursul celor 2 ani. Când această energie se termină, fluturele moare.

Efemeride pe apă. Foto: Lucian Reniță

Din acest motiv, efemeridele trebuie să-şi folosească cât mai bine resursele de care dispun. Perioada scurtă pe care o au la dispoziţie e folosită pentru a-şi găsi perechea şi a se înmulţi. Zboară doar atât cât e necesar, pentru a-şi economisi energia. Când îşi găseşte aleasa, masculul porneşte un dans al împerecherii, prin aer şi pe deasupra apei. La 12-18 ore după împerechere, femela depune ouăle în zbor atingându-şi vârful abdomenului de apă, ceea ce face ca ouăle să se desprindă şi să pătrundă în apă. După asta, vlăguiţi de zbor şi fără posibilitatea de a-şi reface rezervele de energie, fluturii aterizează pe suprafaţa apei, bat din aripi din ce în ce mai rar şi mor, umplând apele cu corpurile lor.

Pentru păsări şi peşti, apariţia şi moartea efemeridelor e prilej de festin. Milioanele de corpuri galbene sunt înghiţite lacom de prădătorii din apă şi aer. Câteva zile după dansul efemeridelor, nici un pescar nu mai prinde nimic, căci toţi peştii sunt sătui, ghiftuiţi până la refuz. De altfel, şi ouăle şi larvele sunt la fel de căutate de diverşi prădători, fiind considerate foarte gustoase. Şi pescarii le folosesc drept nadă sau inspiraţie pentru nălucă.

Efemeride pe apă. Foto: Lucian Reniță

Apariţia efemeridelor este printre cele mai impresionante fenomene ale naturii. În special pe râul Tisa, în Ungaria, acest spectacol anual a devenit celebru, efemeridele de pe Tisa fiind numite „florile Tisei”, iar apariţia lor – „înflorirea Tisei”. Câteodată, norii de efemeride sunt atât de denşi încât apar pe radar. O specie din Marea Britanie a fost descoperită astfel. Efemeridele sunt studiate şi pentru că sunt printre cele mai primitive şi străvechi insecte acvatice, cel mai probabil apărute în Carbonifer, acum 280-350 de milioane de ani. Pe atunci, existau specii gigantice, cu anvergura aripilor de 45 cm. Aripile şi modul lor de a zbura ajută oamenii de ştiinţă să înţeleagă felul în care au apărut şi s-au dezvoltat aripile la insecte.

Aceşti fluturi galbeni, adevărate minuni ale naturii, merită studiaţi mai mult şi în Moldova, iar cele câteva zile de poveste, în care efemeridele dansează în roiuri, să fie povestite şi sărbătorite şi de oameni.

Mie mi-a surâs norocul şi am văzut la mijloc de iunie, în Valea Nistrului de Jos, la Palanca, un spectacol incredibil cu milioane de actori care roiau pe scena naturii, făceau acrobaţii aeriene, ieşeau din ape sau se prăbuşeau în ele, dansau în tandem pe oglinda fluviului sau vâsleau prin aer, am admirat un fascinant tangou nupţial în care partenerii nu încetau să-şi demonstreze eleganţa şi pofta de viaţă, chiar dacă le era sortit să trăiască doar...3 zile.