Diana Crudu - „Am siguranța că într-o zi voi face politici agricole”

Invitata de onoare a acestei luni este Diana Crudu, proprietara unei companii de consultanţă în domeniul agriculturii.

Diana Crudu - „Am siguranța că într-o zi voi face politici agricole”
Diana Crudu, proprietara unei companii de consultanţă în domeniul agriculturii

- Doamnă Diana Crudu, ați devenit cunoscută prin lansarea unor inițiative de susținere a producătorilor locali din agricultură, iar mai recent ați anunțat apariția primului catalog al producătoarelor din Republica Moldova – un ghid dedicat femeilor care, în ciuda tuturor greutăților, fac minuni în zonele noastre rurale. Ce ați urmărit pregătind această publicație, la editarea căreia și-a dat concursul și Federația Națională a Fermierilor?

- De foarte mult timp mă urmărea ideea că în Republica Moldova mass-media nu promovează suficient femeile din agricultură. Deși avem femei excepționale care dețin, spre exemplu, 50 de hectare de livadă de prun, cu certificare pentru piețele europene și internaționale, care merg exclusiv la export, cum ar fi cazul Rodicăi Chișcă din Hâncești, sau al femeilor care dețin ferme de vaci pentru lapte, cu un efectiv de aproape 600 de capete, cum este Ana Pancrat, care de multe ori, la necesitate, urcă și la volanul combinei de recoltat, și la volanul unui camion, dar care stau în anonimat.

Mi-am propus ca, prin această primă ediție a Catalogului producătoarelor locale, să atragem atenția asupra faptului că avem un potențial uman nevalorificat, că în Moldova există femei care oferă zeci de locuri de muncă în companiile create de ele, că la noi femeile, doar cu un pic de suport financiar, pot să ducă afacerile lor agricole la alt nivel. Totodată, am făcut acest lucru pentru că de foarte multe ori publicațiile media se plâng că la nivelul Ministerului Agriculturii nu există o bază de date digitală pe care să fie amplasate datele de contact ale acestor companii, inclusiv numerele lor de telefoane, ca să le fie mai ușor să ia legătura cu ele în eventualitatea în care și-ar dori să relateze în presă despre poveștile de succes ale descurcărețelor noastre femei.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi fructe
Sursă foto: contul personal de Facebook Diana Crudu
 

- Catalogul este bilingv: în română și engleză. Prin asta s-au urmărit eventuale atrageri de investiții pentru agricultoarele noastre sau o promovare peste hotare a ceea ce produc moldovencele?

- Catalogul a fost creat ca să ajungă și la ambasadele străine din Republica Moldova și la alte misiuni internaționale, pentru că în ultima perioadă am atestat un interes sporit din partea angajaților din corpul diplomatic pentru produsele autohtone moldovenești. Angajații ambasadei Suediei, spre exemplu, sunt consumatori fideli ai migdalelor produse de o protagonistă a catalogului nostru, angajații ambasadei SUA, la fel, colaborează cu o patisieră din grupul nostru. Angajații ambasadei României la Chișinău au achiziționat de sărbători de la colegele  noastre, producătoare de vinuri, cantități semnificative de acest produs. Bucură faptul că străinii ne apreciază eforturile și ne încurajează cu achiziții permanente. 

Acest catalog a trezit interes și pentru diaspora noastră. Cei plecați în străinătate își doresc tare mult să contribuie prin achiziții de produse autohtone. Poți scoate moldoveanul din Moldova, dar Moldova din moldovean - niciodată. Deși au produse similare și acolo unde sunt stabiliți peste hotare, ei continuă să solicite struguri „Moldova” de acasă, mere, prune uscate, migdale, nuci, miere de albine. Urmează ca să facem și un șir de interviuri cu un portal din Franța despre fiecare protagonistă în parte. Sunt sigură că această ediție de catalog nu va fi ultima, iar ediția următoare va include peste 100 de protagoniste.


- Susțineți că femeile pot face totul: de la a conduce bine o țară și până la o afacere care pare strict bărbătească. De unde și de când această încredere?

- Din 1940, în curtea noastră, nu s-a născut nici un bărbat. În familia noastră, matriarhală, femeile au reușit să facă aproape totul. Niciodată să ne fi trecut prin cap că am fi cu ceva inferioare bărbaților... Și am reușit pentru că ne-am sprijinit una pe alta. Nu s-a pus problema să nu conducem mașini sau să dezvoltăm afaceri care păreau a fi tipic masculine. Am învățat din mers și agronomie, astfel încât, la un moment dat, puteam da sfaturi altor bărbați, bunăoară, cu ce produse chimice și când e mai potrivit să fie stropită vița-de-vie sau care este sistemul potrivit de irigare.

Dar unele femei au nevoie, uneori, de un pic mai mult sprijin. Femeile din Moldova nu au zonă de confort, ele au zonă de frică, trebuie încurajate să își depășească temerile și să le insuflăm mereu că ele pot reuși. Și, credeți-mă, atunci când femeile se unesc într-un grup, nu le mai oprește nimeni. Cu riscul de a-i supăra pe unii bărbați, pot să spun cu certitudine că femeile și în politică sunt mult mai corecte. Am văzut ce au făcut și nu au făcut bărbații în politica moldovenească timp de 30 de ani de la declararea Independenței... Mă bucură faptul că Moldova este una dintre cele 11 țări din lume care are pe post de Președinte o femeie.

Dacă vom sprijini mai multe femei, ca să ajungă în funcții-cheie de răspundere, avem șanse să schimbăm și fața politicii moldovenești, dar și soarta oamenilor de pe acest petic de pământ.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană
Sursă foto: contul personal de Facebook Diana Crudu

 

- În ultimul timp, promovați insistent micii fermieri locali, chiar și pe rețelele de socializare. Ați chemat lumea să vină la târguri. Ce v-ați propus prin aceste acțiuni?

- Desigur, prin micile noastre târguri, nu putem rezolva problemele întregii agriculturi, ele însă au menirea să genereze în societate discuții despre existența noastră, a femeilor din agricultură. Când le povestești unora că în Moldova se produce șofran sau pomușoare de goji, ei se arată sceptici, dar venind la evenimentele noastre - se conving de potențialul pe care îl are această bucățică mică de pământ. Câți dintre moldoveni cunosc că Moldova este în top 10 cei mai mari exportatori de mere, prune și nuci din lume? Atunci când mergem să ne promovăm evenimentele la instituțiile mass-media, avem ocazia să comunicăm celor care ne citesc, privesc sau ascultă că agricultura este carcasa pe care se ține întreaga economie moldovenească.

Cel mai mult bucură faptul că oamenii vin la evenimentele noastre în număr foarte mare, iar producătorii pleacă acasă fericiți, reușind să facă vânzări râvnite. Să știți că sprijinirea producătorilor autohtoni este o formă de manifestare a patriotismului. Încercăm să promovăm mesajul solidarității și empatiei. Ori de câte ori avem ocazia, îndemnăm oamenii ca, înainte de a susține prin achiziții producătorii turci, ucraineni sau ruși, să îi sprijine pe cei de alături, întru binele neamului.

Evenimentele noastre au suportul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova (FNFM), cu care avem o colaborare strânsă. De altfel, fără sprijinul financiar al FNFM, catalogul producătoarelor nu ar fi văzut lumina tiparului.

Ar putea fi o imagine cu unul sau mai mulţi oameni şi îmbrăcăminte de exterior
Sursă foto: contul personal de Facebook Diana Crudu

 

- Care sunt cele mai grave probleme în viața unui producător din sectorul agricol din Moldova, dar și ale celui care vrea să inițieze o afacere în agricultură?

- Birocrația este una dintre metehnele sistemului nostru, care descurajează potențialii investitori în acest sector. Birocrația inevitabil duce la corupție. Subvenționarea insuficientă a sectorului. Bunăoară, să luăm anul agricol 2020 - cel mai dificil din ultimii 30 de ani. De ce agricultorului din satul Sculeni, județul Iași, i-au fost virate în cont câte 300 de euro per hectar despăgubiri la culturile afectate de secetă, iar agricultorului aflat la o distanță de 10 km - satul Sculeni din raionul Ungheni - câte 200 de lei pentru fiecare hectar de porumb?

O altă problemă este lipsa pieței de desfacere. Am cedat atât de ușor piața internă încât pe produse alimentare avem un deficit comercial de peste 100 de milioane de euro. E bine că exportam vin de 2 miliarde de lei anual, dar este trist că importăm ceai de 500 de milioane de lei. Mai e lipsa laboratoarelor care să ne permită să exportăm carne și ouă pe piața UE, deși avem cotă acordată de Uniunea Europeană; lipsa sistemelor de irigare, deși Moldova se află între două râuri - Nistru și Prut - cu un potențial mare de irigare: întreg sistemul de magistrale de irigare a fost distrus; lipsa unui sistem viabil de asigurări în agricultură...

Problemele sunt multe și complexe, dar, inevitabil, agricultura rămâne domeniul în care mulți ar putea performa, dacă ar exista pe la noi un pic de voință politică.


- Cine este Diana Crudu? Unde și cum ați acumulat cunoștințe pentru a oferi consultanță în domeniul agriculturii? Ați încercat și o afacere în agricultură?

- Tot ce sunt eu astăzi datorez Țării mele, România. O familie de români a mâncat mai puțin, ca să-mi achite mie, Diana Crudu, bursă timp de 8 ani de zile, atât la liceu, cât și la facultate. Aveam 14 ani atunci când am ajuns în România. În 1997 la Chișinău era o sărăcie lucie, tocmai de aceasta am fost, sunt și voi fi mereu recunoscătoare pentru șansa de a studia la un liceu și la facultate bună dincolo de Prut. Ani de zile am trăit din acei 50 de dolari lunar, oferiți de Statul Român. Am făcut Facultatea Economie și Administrarea Afacerilor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Tot acolo, masterat în Finanțe, Bănci și Asigurări.

Am fost o norocoasă, pentru că, ulterior, am mers să studiez domeniul printr-un proiect FAO și în Olanda, Bursieră Cochran în SUA, schimb de experiență în Macedonia. Știu cum trebuie să arate o agricultură performantă și îmi doresc toate acestea aici, acasă! Mi-ar plăcea să văd că tot mai mulți tineri din Moldova beneficiază de studii și programe de extensiune în afara republicii. Ceea ce poți învăța acolo depășește cu mult calitatea studiilor de acasă. Da, avem afaceri în agricultură și tocmai de asta știu cât este de dificil să o practici într-un sistem de conducere imperfect.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi îmbrăcăminte de exterior
Sursă foto: contul personal de Facebook Diana Crudu

 

- Cândva erați activă și în viața politică, dar ați abandonat. De ce?

- Am siguranța că într-o zi voi face politici agricole - aici sau dincolo de Prut! Astăzi, în mediul asociativ sunt mult mai utilă colegilor mei din domeniu, decât într-un fotoliu la Ministerul Agriculturii. Mi-ar plăcea ca cei care ne citesc să cunoască care sunt realitățile. În ultimul timp, autoritățile au manifestat foarte multă agresivitate împotriva agricultorilor, mai ales în cazul când aceștia au cerut să fie sprijiniți financiar în urma pierderilor suferite din cauza secetei. S-a cerut, dar ce am obținut noi din partea autorităților? Zeflemea, acuzații, precum că agricultorii așteaptă doar subvenții, că sunt cei mai mari evazioniști fiscali. Adevărul e cu totul altul...

Producția agricolă anuală a Moldovei este de 35-40 miliarde de lei, ceea ce generează în jur de 4 miliarde lei venitul la Bugetul Public Național. Exporturile produselor agricole și a produselor alimentare constituie 42%-45% din totalul exporturilor moldovenești și se cifrează anual la 1,1-1,2 miliarde de dolari americani. Anume agricultura ne asigură aproape o jumătate din intrările de valută în țară. Industria prelucrătoare este cea mai mare ramură economică din Moldova, cu o cifră de afaceri de 60-65 miliarde de lei anual. Această ramură generează anual 12 miliarde lei venituri în Bugetul Public Național. Fără agricultură, industria prelucrătoare nu ar exista.

Agricultura și industria prelucrătoare, cu o cifră de afaceri de 100 miliarde de lei anual, constituie o treime din economia Moldovei și este de 2-3 ori mai mare decât orice altă ramură din țară, cum ar fi comerțul - cu 45 de miliarde lei anual, sau construcțiile - cu 35 de miliarde anual.

În agricultură este antrenată 60% din populația aptă de muncă din mediul rural. Circa 430 de mii de oameni de la sate sunt dependenți de veniturile din activitățile agricole. Agricultura nu este doar economie, dar și un element puternic social. Fără agricultură, satul moldovenesc moare definitiv. Agricultorii sunt cei mai buni platnici ai sistemului bancar. Volumul de credite contractate de agricultori se ridică la 3,2 miliarde de lei. 

Anume agricultorii au fost cei care, ani la rând, au finanțat economia Republicii Moldova. Un exercițiu de imaginație: în anul 2020, de la fiecare tonă de motorină procurată de agricultori 2.508 lei mergeau ca accize în bugetul de stat, nemaivorbind de TVA-ul plătit pentru motorină sau pentru importurile de stropituri și fertilizanți. În acest context, este trist faptul că autoritățile au încercat să demonizeze agricultorii, antagonizând societatea. Cei care conduc domeniul ne spuneau de pe micile ecrane că așteptăm doar subvenții și ajutoare, ne reproșau că ei trebuie să taie de la educație și sănătate ca să dea agricultorilor. 

Realitatea este cu totul alta. Rămași fără suport în anul 2021, agricultorii nu au posibilitatea să își lucreze pământul, iar criza din agricultură riscă să se extindă pentru mai mulți ani înainte. În această situație, Bugetul Public Național riscă să rateze nu miliarde, ci deja zeci de miliarde de lei în cea mai mare ramură a economiei moldovenești.

Dacă voi ajunge să fac parte dintr-o echipă care elaborează politici agricole pentru Moldova, aș proceda cu totul invers față de cum procedează astăzi autoritățile noastre. Nu-i corect să crezi că agricultorii sunt niște cerșetori, de fapt, ei, prin munca lor, fac posibilă existența statului Republica Moldova.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi fructe
Sursă foto: contul personal de Facebook Diana Crudu


- Îmi place să repet cunoscuta expresie din versul lui Dumitru Matcovschi „Sărut, femeie, mâna ta...”, mai ales în primele zile ale primăverii, când toți o sărbătorim pe cea care este izvorul vieții pe pământ. Cum credeți, ce le-ar plăcea femeilor să asculte în adresa lor cu ocazia acestei sărbători?

- Sigur, le-ar place să li se spună cât sunt ele de importante și să vadă că mai există cineva care are grijă de ele, precum ele au grijă de toți ceilalți.

 

- Vă mulțumim. Să intrați sănătoasă într-o primăvară frumoasă.

Gheorghe BUDEANU
Articol publicat în REVISTA NATURA în numărul 349