Criza COVID-19: provocări şi oportunităţi pentru piaţa muncii

Criza COVID-19: provocări şi oportunităţi pentru piaţa muncii

Dorind să contribuie la stimularea unui spirit mai optimist într-o perioadă complicată pe care o traversa țara sa, un fost președinte american a rostit la începutul anilor 2000 o frază memorabilă, care a rămas întipărită în memoria colectivă. În cadrul unei conferințe de presă George W. Bush a relatat opiniei publice, că în scrisul chinezesc ierogliful care desemnează cuvântul „criză” mai poate însemna și „oportunitate”, dacă este citit invers. Frumoasă metafora, chiar dacă nu prea are vreo legătură cu realitatea. Dincolo de acrobațiile semantice și de imagine, care se înscriu perfect în stilistica practicată deseori de politicieni, vom reține miezul acestei exprimări plastice. Există și un pic de bine, chiar și acolo unde totul pare pierdut, sau lipsit de speranță. Cu alte cuvinte, în orice lucru rău există – dacă e să privim cu atenție – și lucruri cu potențial pozitiv.

Aplicată în contextul actual generat de pandemia de COVID-19, metafora de mai sus poate căpăta o semnificație cu totul aparte, mai ales pentru noi, cetățenii din Diasporă. Nu trebuie să fii expert în economie pentru a înțelege, că după criza sanitară și umanitară întreaga omenire va fi lovită de o criză economică cel puțin la fel de gravă ca cea care a lovit lumea capitalistă la  sfârșitul anilor 1920 și la începutul anilor 1930. Economiile statelor dezvoltate vor descrește, uneori cu câteva zeci de procente. Multe companii vor fi atinse de scăderea bruscă a vânzărilor și se vor afla într-o luptă acerbă pentru reducerea semnificativă a costurilor operaționale, inclusiv și mai ales a costurilor legate de personalul angajat. La prima vedere, reducerea salariilor angajaților este o soluție „simplă” și „rapidă” pentru reducerea costurilor respective. Doar că acest lucru este dificil de realizat în condițiile unei concurențe libere pe piața muncii, și produce efecte macroeconomice și sociale dezastruoase pe termen mediu și îndelungat. Într-adevăr, tăierile din salarii vor contribui la sporirea sărăciei și vor avea un impact considerabil asupra capacității pieței de a asigura o cerere pentru produsele livrate de respectivele întreprinderi. Cu alte cuvinte, toată lumea ar avea de pierdut.

În aceste condiții, una dintre soluții ar putea fi reprezentată de reducerea altor costuri legate de gestionarea angajaților. Perioada de izolare la domiciliu a permis multor întreprinderi să introducă modalități de muncă la distanță. Practicată și anterior în anumite tipuri de sectoare economice, telemunca s-a extins și a devenit omniprezentă. Abia în condițiile actuale mulți angajatori care nu au practicat în trecut munca la distanță au început să înțeleagă beneficiile economice ale acestei practici și să se obișnuiască cu noile realități. Este evident că atunci când nu are de plătit chiria spațiilor de birou, abonamente de internet și telefon sau facturi de electricitate pentru birouri, întreprinderile pot realiza economii importante. În prezent gradul de incertitudine cu privire la evoluția pandemiei de COVID-19 este unul foarte ridicat, ceea ce se traduce prin continuarea și chiar extinderea practicii de muncă la distanță. Nu este exclus, ca multe dintre posturile tradiționale de muncă – mai ales cele care presupun o prezență a angajatului la birou – să fie redefinite din punctul de vedere al gestionării timpului și să includă o proporție considerabilă de telemuncă.

De ce sunt aceste aspecte importante pentru concetățenii noștri din Diasporă? Fiindcă în noile condiții angajatorii vor accepta și chiar se vor orienta în mod voluntar spre telemuncă. Ceea ce cu trei luni în urmă părea dificil de imaginat va deveni o realitate în lumea profesională de mâine. Specialiști calificați din orice zonă geografică a lumii vor putea intra în concurență pentru un anumit post de muncă. Asta înseamnă că la nivel mondial milioane, zeci de milioane de ingineri, consultanți, contabili, specialiști în marketing, reprezentanți ai altor zeci și sute de alte profesii – vor putea să rămână acasă, cu familia lor, în țara lor de origine. Milioane de familii nu vor mai fi separate de migrația în scop de muncă, iar ceea ce se întâmplă deja de câteva decenii în lumea specialiștilor IT – va deveni o realitate pentru atâtea alte profesii.

În mod evident, aceste lucruri nu se vor întâmpla dintr-o dată. Vor fi necesare anumite ajustări de ordin legal, contabil și logistic, pentru a asigura condiții corecte și echitabile pentru toți actorii de pe piața muncii. Dar începuturile acestui fenomen există deja, și efectele sale se fac simțite. Noile tehnologii ne oferă posibilitățile tehnice, ca telemunca să intre în cotidianul nostru. Pentru mulți migranți – cei aflați deja departe de țara lor sau pentru cei care abia intenționează să plece – efectele benefice vor fi foarte consistente. Ne așteaptă o lume nouă, pasionantă și modernă, care va schimba radical modul în care ne vom raporta la muncă.

 

Dorin DUSCIAC
Articolul publicat în numărul 339