Poetul din sufletul meu
natura.md
Ian 15, 2023 12:50
1246
0
oi, cei născuți în Basarabia, mai târziu, abia după anul 1990, l-am descoperit, în toată splendoarea geniului său, pe Eminescu. În școlile noastre, cu predare într-o limbă care-și zicea moldovenească (o română stâlcită, scrisă cu caractere chirilice, supusă unei gramatici și ortografii... rusești), se preda foarte puțin din opera eminesciană.
Odată descoperit, mi-a acaparat în totalitate sufletul... Cântecele pe versurile lui mă țin conectată în românism, iar publicistica, mai ales că a scris, ca nimeni altul, articole bine documentate istoric despre soarta tragică a Basarabiei mele, o consider… carte de căpătâi.
Luceafărul poeziei noastre sălășluiește în mine, pentru vecie, prin păsărele „somnoroase”, prin… cel mai lung poem din lume - „Luceafărul” „coborât” din înălțimi; prin „o mamă, dulce, mamă”, prin tresărirea scânteietoare a lacului ce se „leagănă sub soare”, prin „pe lângă plopii fără soț” din dragul meu Iași etc.,etc.
Eminescu - nemuritorul, mă face mândră când, adesea, pașii mei trec (în Iași) pe urmele lui, când stau la Fundație, sus, și privesc Buciumul poate exact din locul unde a stat și el, când intru în bojdeuca lui Creangă și admir peisajul Țicăului (poate exact din locul de unde l-a privit și el).
Te cuprinde un tremur emoționant, simțind toate acestea, de parcă ai fi un „complice” la viața lui zbuciumată, iar sufletul îți vibrează în toate culorile „din valurile vremii” trecute, când Mihai Eminescu își aștepta iubita să-i „răsară” în cale...
Luceafărul literaturii noastre române, pentru sufletul meu, e vibrația românească perpetuă, care m-a făcut să trec Prutul în anul 2000 și să mă stabilesc definitiv în ROMÂNISM, în Iași, în Țara părinților mei – România.
Nina Gonța
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 371
Susține Natura.md: Devino Patron!
