SĂRBĂTORI FERICITE!
Sărbătorile de iarnă vin cu magia dragostei divine în fi ecare casă, vestind Nașterea Domnului și sosirea unui An Nou.
La 25 decembrie, noi, creștinii ortodocși, celebrăm Nașterea Mântuitorului Iisus, sărbătoare supranumită Crăciunul. Clinchete de zurgălăi și glasuri melodioase de copii ne aduc în prag zestrea nepereche a neamului românesc – colinda -, un măreț spectacol plin de bunătate și omenie. Tradiția spune că se cântă colindele începând cu seara de 25 decembrie, până la Bobotează, fiind urmate de urările specifice sărbătorii de Crăciun și de Anul Nou. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu bucurie, ospătaţi cu mere, nuci, plăcinte și cu băutură.
La Anul Nou cetele de urători pornesc cu Plugușorul, acel vechi scenariu ritualic cu substrat agrar. Nelipsite sunt strigăturile, pocnetele de bici și sunetele de clopoţei. Nu mai vedem, ca în vechime, plugul adevărat, tras de boi, căci acesta a fost înlocuit cu un plug miniatural, mai ușor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La ferestre, Plugușorul ne bucură cu ritmul vioi, urarea veselă și optimistă.
De la Crăciun până la Anul Nou, tinerii pornesc și cu Capra. Eroul central poartă masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: capra în Moldova și Ardeal, cerb în Hunedoara, boriţa (de la bour) în Transilvania de sud. Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra saltă și se smucește, se rotește și se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn.
Obiceiul Sorcova este, mai cu seamă, bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată. Înclinată de mai multe ori, ritmic, sorcova joacă oarecum rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinereţe celor care sunt urați.
De la Crăciun și până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlnește la toate popoarele creștine. Acest obicei vrea să amintească de steaua care a vestit nașterea lui Iisus și i-a călăuzit pe cei trei magi. Micul cor al stelarilor, care intră în case în zilele Crăciunului, cântă versuri religioase despre nașterea lui Iisus: „Steaua sus răsare”; „În orașul Vifleem”, „Trei crai de la răsărit”.
Feerice sunt tradițiile neamului! Să le păstrăm cu grijă și să le transmitem din generații în generații.
Cu ocazia apropiatelor sărbători, dragi cititori, vă urăm Crăciun Fericit și La Mulți Ani alături de cei dragi, în familia NATURA!
Articol publicat în numărul 322
Susține Natura.md: Devino Patron!