Marea Neagră este tot mai afectată de războiul din Ucraina
Ce îți vine în minte când te gândești la Marea Neagră? Plajă cu nisip alb, apă cristalină, briză și momente de relaxare la umbra unui palmier... Din păcate, realitatea nu prea corespunde cu această imagine frumoasă. În timp ce ne aflam în regiunea Kobuleti, Georgia, la un workshop pentru jurnaliști, am fost martorele unei realități triste: vedeam în jur plaje presărate cu obiecte din plastic, arbori ce plutesc cu tot cu rădăcini pe ape...
Primul nostru gând a fost că deșeurile agățate de malul Mării Negre au venit dinspre regiunea Nova Kahovka, Ucraina, acolo unde pe data de 7 iunie rușii au provocat explozia pe barajul de pe râul Nipru, iar inundațiile masive au spălat totul în cale. Nova Kahovka se află la o distanță rutieră de peste 1000 de km de Georgia, dar pentru consecințele asupra naturii nu este deloc o depărtare.
Pe plajă, câțiva turiști ignorau peisajul. O familie din Belarus era deja 15 zile în Georgia. „Aceste gunoaie au apărut ieri și azi. Înainte de asta, marea era curată, nu a fost niciun gunoi. Noi singuri suntem șocați, noi înotăm și este neplăcut că în apă plutesc sticle, cutii, crengi. Au fost zilele trecute valuri uriașe, dar nu erau gunoaie la țărm”. Femeia crede că turiștii poluează natura: „A început sezonul, au venit turiștii”.
O localnică din Kobuleti ne-a explicat că deșeurile au fost aduse de ploaie, fiind scurse din râurile care se revarsă în mare: „Probabil, undeva într-un sat a plouat și a spălat totul. Rareori văd așa multe gunoaie pe coasta mării. De obicei, acest lucru se întâmplă în sezonul ploios. Dimineața a fost foarte curat, dar apoi s-au ridicat valurile și au adus toate aceste gunoaie”.
Profesorul Bayram Öztürk, fondator al Fundației pentru Cercetare Marină din Turcia (TUDAV), susține că, prin râurile mici, ajung cele mai mari cantități de deșeuri: „Râurile aduc nu numai plastic, ci și alți poluanți, tot felul de obiecte, chiar și deșeuri contaminate, inclusiv substanțe medicale, etc.”.
Profesorul Bayram Öztürk consideră că „autoritățile publice locale ar trebui să se preocupe de colectarea și separarea acestor deșeuri”. „În Turcia, - remarcă profesorul, avem un program de zero deșeuri. Zero deșeuri înseamnă că deșeurile ar trebui să fie separate și apoi procesate. Așadar, este nevoie de un sistem de procesare și aici”.
Impactul războiului ruso-ucrainean asupra habitatului marin
Ipoteza noastră s-a dovedit a fi greșită, dar nu în totalitate – chiar dacă deșeuri vizibile nu au ajuns de la Nova Kahovka, o mină a acostat și a explodat în apropiere de Batumi. În plus, poluarea cu sedimente organice și substanțe chimice a fost confirmată de cercetători. Războiul din Ucraina a influențat negativ starea și așa vulnerabilă a Mării Negre. Desigur, a fost afectat mediul terestru, dar și habitatul marin din regiune.
„În urma cercetărilor realizate, s-a constatat decesul a 900 de delfini, dintre care 150 au fost uciși ca urmare a detonării barajului de la Nova Kahovka. Probele de mamifere marine au fost trimise în laboratoarele din Germania și Italia pentru a determina cauza morții lor. Rezultatul analizelor a arătat că delfinii aveau imunitate scăzută, consecință a poluării pe timp de război”, a specificat Olena Marushevska, specialistă la Centrul Național Marin din Ucraina.
După mai multe expertize realizate de specialiștii din domeniu, s-a constatat că numărul de delfini morți a ajuns la aproximativ 1000 de unități. De aceeași părere este și profesorul Bayram Öztürk: „Există mai multe speculații, cifra variază de la 10.000 la 50.000, dar pot să spun că avem temei științific să afirmăm că, de la începutul războiului, aproape 1000 de delfini au eșuat”.
Bacterii periculoase dezvoltate din cauza poluării organice
Tot ce se scurge în Marea Neagră amplifică poluarea deja prezentă. Ca urmare a catastrofei de la Nova Kahovka, inundațiile au spălat cimitire, au adus sute de cadavre de animale, provocând o poluare bacteriologică sporită. În regiunea Odesa, scăldatul a fost interzis, inclusiv din acest considerent, iar locuitorii au fost îndemnați să se vaccineze împotriva tetanosului.
Din cauza minelor, cercetările sunt periclitate
Olena Marushevska mai menționează și pericolul minelor. „Un număr mare de mine antitanc și mine maritime mari au fost aduse în mare când barajul de la Nova Kahovka a explodat. Toate aceste mine nu permit oamenilor de știință să lucreze în mod corespunzător, deoarece ne supunem riscului chiar și pentru a ajunge pe plajă sau pentru a veni cu barca și a lua o mostră din largul mării”.
Un alt impact ține de poluarea cu substanțe chimice. „Din regiunile apropiate de Marea Neagră, inclusiv România, Odesa, am luat deja mostre până la Dunăre și așteptăm rezultatele pentru a vedea amploarea reală a poluării. Este clar că și alte regiuni sunt deja afectate de efectele de la Nova Kahovka. Așteptăm rezultatele din laboratoarele din România. Vom putea ști dacă această poluare se va reflecta în monitorizarea lor, dacă poluarea rămâne doar în Ucraina sau nu”, menționează Olena Marushevska.
„Dacă se întâmplă ceva în regiunea Nistrului, desigur că Nistrul va fi afectat. Știm că unele rachete au încercat să distrugă centrala hidroelectrică și unele dintre ele au ajuns foarte aproape. Deci este un teritoriu periculos. Ar trebui să luați în considerare un plan de urgență, în cazul în care unele dintre construcțiile hidrocentralelor vor fi lovite de ruși, ceea ce nu putem să prezicem. Așadar, avem o situație de urgență”, ne spune Olena Marushevska.
Microplasticul – o altă amenințare reală. Și nu doar pentru Marea Neagră
Pe lângă război, poluarea masivă cu plastic și, mai mult, cu microplastic (particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm) reprezintă o altă amenințare pentru Marea Neagră. Aceste particule pot fi înghițite de animalele marine și, în final, ajung să afecteze și oamenii prin intermediul lanțului alimentar.
„După încheierea războiului, este necesar să realizăm un program de evaluare a daunelor asupra biodiversității Mării Negre. E nevoie să acordăm prioritate protejării biodiversității și să găsim soluții pentru combaterea poluării aerului și a contaminării nucleare. În al doilea rând, plasticul și microplasticul erau prezente înainte de război, nu sunt doar o consecință a acestuia.
Microplasticul este o amenințare reală nu doar pentru Marea Neagră, ci și pentru întregul ocean. Pentru a face față acestei provocări, trebuie să implementăm un program, inclusiv a microplasticului”, susține profesorul Öztürk.
Marea Neagră este un ecosistem specific, de tip semiînchis. Iar aceasta înseamnă că cea mai mare parte a poluării care intră în Marea Neagră rămâne acolo. Impactul războiului încă urmează să fie estimat, de aceea laboratoare și cercetători din regiune și nu doar sunt chemați să desfășoare investigații științifice, ca probe incontestabile ale ecocidului provocat de războiul Rusiei contra Ucrainei.
Autori: Ludmila HIŢUC şi Lilia CURCHI
Pagină tematică realizată de Asociația Jurnaliștilorde Mediu și Turism Ecologic,
cu sprijinul financiar al Suediei.
Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei.
Susține Natura.md: Devino Patron!