Virusul care circula printre animale a trecut la oameni

Virusul care circula printre animale a trecut la oameni

Un om sănătos într-un mediu curat – o zicală foarte veche, o cunoaștem cu toții. Dar ne întrebăm, cum să ne menținem sănătoși dacă mediul nu este tocmai curat? Discutăm cu Ion Șalaru, director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, în cadrul unui program amplu dedicat Zilei Mondiale a Mediului 2020. Evenimentul a fost găzduit de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, în parteneriat cu PNUD, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și comunitatea de mediu.

- Dle Ion Șalaru, influențează sau nu calitatea mediului sănătatea omului?
- Fără îndoială că influențează. Totul este într-o interdependență. Ultimii doi-trei ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a pus în aplicare principiul – „O singură sănătate”. Asta înseamnă că trei segmente formează un întreg: sănătatea omului, sănătatea animală și sănătatea mediului. Omul este parte naturii, afectat de factorii de mediu. Cel mai mare impact asupra sănătății îl are aerul, atât cel înconjurător, cât și cel interior. La nivel global aerul este considerat al doilea factor de risc după consumul de tutun. Anual decedează de consumul de tutun în jur de 8 milioane de persoane pe glob, iar din cauza aerului poluat – circa 7 milioane. Nu este o mare diferență. Mai sunt și alte componente ale mediului care ne afectează sănătatea. Evident, omul contribuie la deteriorarea factorilor de mediu.

- Există un top care dintre factorii de mediu ne influențează mai mult sau toți ne influențează la fel de grav, dacă vorbim de aer, apă sau poate sanitație?
- Dacă e să vorbim de un anumit top, începem cu aerul, care condiționează circa 11-12% din morbiditate și, în special, din decesele care se înregistrează, atât la nivel global, dar și la nivel național. Practic, aceeași pondere. Urmează - apa și sanitația - 6 la sută (datele OMS). Apa influențează atât prin calitatea ei, dar și prin lipsa ei, fiindcă în lipsa apei nu poți organiza condiții adecvate de igienă, iar igiena este foarte importantă.. Mediul, conform estimărilor OMS, ne influențează sănătatea în proporție de cel puțin 20 la sută. Această proporție, desigur, poate să varieze de la o zonă geografică, de la o regiune la alta. Mai sunt și alți factori care influențează, cum ar fi: comportamentali, socio-economici, condițiile de trai, nivelul de sărăcie, sistemul de sănătate.

- Putem găsi o legătură dintre starea mediului și apariția COVID-19?
- COVID-19 a schimbat multe lucruri, ne-a influențat viața, obiceiurile. Fiecare am simțit, nu doar pe durata stării excepționale, dar și pe durata stării de urgență în sănătate. Observăm că, spre regret, nu are loc o îmbunătățire, încă nu am atins o stabilizare a situației. COVID-ul a scos în evidență mai multe slăbiciuni. Influența activității omului a dus (cu referire la OMS) la  schimbarea habitatelor pentru animale.

- Adică s-a intervenit în lanțul trofic?
- Am intervenit în modul de viață al animalelor și este deja dovedit că a avut loc o transformare a acestui virus, care, inițial, circula printre animale. Este un mod elocvent de demonstrare a impactului negativ al omului asupra habitatului animalelor. COVID și-a luat startul în natură. Odată ce omul a devenit un factor de transmisie a COVID-ului, noi, de fapt, influențăm starea de sănătate la nivel global. În general, circa 75 la sută din bolile infecțioase se transmit de la animal la om și acest lucru ne demonstrează cu prisosință că impactul negativ în biodiversitate se răsfrânge, ulterior, negativ asupra stării de sănătate a populației. Noi vedem cu câte probleme se combate COVD - o boală necunoscută, cu impact asupra tuturor sferelor economice, costurile enorme pe care le suportă sistemul de sănătate pentru a trata, a investiga, a urmări cazurile de boală.
Cât am stat acasă sau am lucrat la distanță, am putut să reflectăm mai mult, să facem o reevaluare a rolului nostru în natură, să ne gândim cum noi putem evita deteriorarea naturii, deteriorarea mediului de viață.

- De multe ori se întâmplă, în discuții cu cetățenii, să aflăm că nu percep poluarea mediului. Dar oare faptul că nu simțim niciun miros înțepător presupune că aerul este curat? Ce fel de aer respirăm în satele, în orașele noastre? 
- Dacă în cazul apei avem posibilitatea să alegem sursa și decidem de a bea sau nu, în cazul aerului, din păcate, nu avem această alegere. Deseori nu cunoaștem care este calitatea aerului. Actualmente, nu avem un sistem automatizat de control al calității aerului în orașe. Avem doar un singur post de control automatizat funcțional deplin, care este amplasat pe teritoriul Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Mai avem două posturi automatizate, dar ele sunt incomplete, nu avem toți parametrii. Unul e localizat în orașul Rezina, iar altul – în Leova. În rest, posturile sunt dotate insuficient și nu ne permit să avem date relevante.
În Republica Moldova, populația urbană în localitățile mai mari este afectată preponderent de calitatea aerului înconjurător, iar populația rurală - de calitatea aerului interior. În mun. Chișinău avem depășiri ale mediilor anuale la particule în suspensie - cei mai nocivi poluanți pentru sănătate. Aceștia pot condiționa bolile cardiovasculare, diabetul, bolile mentale, bolile respiratorii cronice, dar și cancerul pulmonar. În localitățile rurale este o altă situație. 60 la sută din locuințele la sate sunt cu încălzire cu combustibil solid - lemnul și cărbunele, care sunt un factor substanțial care poluează aerul interior. Studiile efectuate de OMS și publicate în 2019, cu referire la RM, denotă că anual mor până la 5400 de persoane din cauza aerului poluat, deci atât înconjurător, cât și din locuințe, iar speranța medie de viață este redusă cu 5 ani din cauza calității aerului. În Republica Moldova, în mediu trăim cu cinci ani mai puțin din cauza calității aerului pe care-l avem.

- Dar ce putem spune despre calitatea apei în Republica Moldova?
- Într-un cuvânt - calitatea apei este îngrijorătoare, ca să nu zicem nesatisfăcătoare sau nesigură. Avem o discrepanță foarte mare dintre mediul urban și cel rural - cca de două ori este dezavantajată populația de la sate. O discrepanță foarte mare avem sub aspect de sanitație – doar 13 la sută din populația de la sate - unul din cei mai scăzuți indicatori de acces în regiunea europeană. Putem doar să ne comparăm cu țările din fosta URSS. Aceste diferențe condiționează mai multe inechități. Populația rurală este mai vulnerabilă și expusă mai multor riscuri pentru că nu are acces corespunzător la sisteme de apă și sanitație. COVID-19 a scos la iveală importanța igienei - aceasta, însă, este condiționată de apă și sanitație. Recomandăm trei metode principale de prevenire a COVID-19. Prima: să menținem distanța socială – până la 2 metri. A doua: să respectăm igiena respirației, să purtăm mască. A treia: să ne spălăm cât mai des pe mâini și să ne igienizăm mâinile. Un lucru este cert - COVID-19 nu se transmite prin apă, nu suntem expuși la niciun fel de risc la consumul apei potabile și păstrarea regimului de dezinfecție a apei până la COVID ne asigură o apă fără riscuri pentru consum.
Alimentația cu apă are suport politic, inclusiv la autorități, cât și la populație. Sanitația, din păcate, nu are suport politic. Este o chestie pe care noi trebuie să o educăm în continuare la populație, dar și la autorități căci este un lucru primordial și prin acest fapt noi putem salva resurse, sănătate, vieți.

- Ce putem face, noi cetățenii, ca să fie mai calitativă apa pe care o consumăm, aerul pe care-l respirăm?
- Putem contribui prin o grijă mai mare față de factorii de mediu, în primul rând, printr-un consum mai mic, evitând risipa de produse, apa etc. Autoritățile locale pot contribui prin o mai bună planificare urbană, prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv de transport ecologic, prin reducerea poluării. Autoritățile publice centrale au rolul lor prin impunerea unor pârghii administrative, prin aplicarea unor politici care să stimuleze protejarea mediului, să descurajeze poluarea și să avem o dezvoltare economică prietenoasă mediului. Tinerii pot contribui atât la transmiterea unui mesaj în familie, cât și prin acțiuni de reducere a poluării mediului. Și, în final, vedem un rol crescând al educației și al informației.

- Dle Ion Șalaru, vă mulțumesc.
- Îndemn pe toți la un comportament mai prietenos cu mediul.


Pentru conformitate,
Lilia CURCHI

Articol publicat în numărul 340