Ajutorul de şomaj pentru cetăţenii migranţi
natura.md
Iun 27, 2020 04:08
2544
0
Cele câteva luni de pandemie de COVID-19 nu vor trece fără urmări importante și efecte neașteptate în foarte multe domenii ale vieții curente. Acest lucru se referă, bineînțeles, și la fenomenul migrației. Am evocat acest subiect și în articolele precedente, atunci când ne-am referit la faptul că autoritățile Republicii Moldova vor fi nevoite în lunile următoare să gestioneze problema migrației într-un mod cu totul inedit, neobișnuit față de tot ce s-a întâmplat până în prezent.
Conform unor estimări oficiale sau mai puțin oficiale, numărul migranților moldoveni care s-au reîntors în perioada pandemiei în Republica Moldova este de ordinul câtorva sute de mii de persoane. De exemplu, misiunea de la Chișinău a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a vehiculat cifra de aproximativ 150 de mii de persoane reîntoarse în Republica Moldova în ultimele trei luni, în contextul pandemiei de COVID-19. O bună parte dintre cei reveniți în țara de origine sunt persoane active, încadrate în mod obișnuit în câmpul muncii, care odată cu plecarea din țara de destinație și-au pierdut locul de muncă și odată cu el – cea mai importantă sursă a veniturilor de care dispuneau înainte de începerea pandemiei. Deși nu dispunem de date statistice în acest sens, este lesne de presupus că majoritatea migranților reveniți sunt persoane care se aflau în străinătate în baza pașaportului moldovenesc biometric, care îndeplineau munci precare și care nu dețin cetățenia vreunui stat membru al Uniunii Europene. Deși s-au vehiculat anumite date (1 septembrie 2020, 31 decembrie 2020, etc.) de către anumiți responsabili la nivel european, nimeni nu poate să știe exact în ce moment vor fi ridicate restricțiile de circulație pentru persoanele care nu dețin cetățenia unei țări europene. Astfel, ceea ce inițial părea a fi o soluție mai degrabă potrivită pentru basarabenii cu pașapoarte biometrice care au decis să aștepte „să treacă furtuna” la ei acasă – s-ar putea să se transforme într-o capcană, acești oameni fiind în imposibilitatea de a se reîntoarce la muncă în afară în decursul următoarelor luni.
Cum sunt întâmpinați acești oameni acasă, în Republica Moldova, adică în țara pe care au fost nevoiți să o părăsească în căutarea unui trai decent? Trecem cu vederea în acest articol aspectul legat de obligativitatea procurării poliței de asigurare medicală – subiectul respectiv a fost discutat și în alte rânduri, și ne vom referi la el și cu alte ocazii. Vom vorbi aici în schimb la o altă problemă care este tot atât de neașteptată, dar cu efecte probabil și mai dureroase asupra migranților reveniți. Vorba e, că mulți dintre migranții reveniți nu vor putea obține în urma unui simplu demers statutul de șomer și prin urmare nu vor putea primi alocațiile și celelalte beneficii aferente. Astfel, conform unei explicații date de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (nr. 10/827 din 08.02.2019): „persoanele care desfășoară o activitate de antreprenoriat (persoane înregistrate în calitate de asociat sau administrator) nu pot fi înregistrate cu statut de șomer, deoarece activitatea pe care o practică este asimilată activității desfășurate în cadrul unui loc de muncă”. Aceste prevederi se referă și la persoanele care și-au deschis o întreprindere individuală. Mai mult, respectiva circulară din februarie 2019 se aplică în mod nedisociat asupra tuturor persoanelor care au mai păstrat deschise pe numele lor societăți comerciale, chiar dacă aceste societăți nu desfășoară nicio activitate și chiar dacă acestea prezintă declarații de activitate cu zerouri la fiecare dintre rubricile venitului comercial, rulajului etc. Așadar, dacă ați mai păstrat pe numele Dvs. vreo întreprindere individuală sau vreun SRL care nu mai are nicio activitate și niciun venit de ani buni de zile – atunci nu veți putea fi înregistrat în calitate de șomer în Republica Moldova.
Acest lucru explică, probabil, „performanțele” Republicii Moldova la capitolul unui număr relativ scăzut al șomerilor oficial înregistrați. Acum devine mai clar faptul, că în foarte multe cazuri cetățenilor le este refuzat pur și simplu accesul la statutul de șomer și la ajutorul de șomaj, pe motivul statutului de antreprenor. O contradicție în termeni, dificilă de argumentat: de ce oare un antreprenor ar fi lipsit de dreptul la alocații și ajutor de stat în perioada în care întreprinderea sa nu desfășoară nicio activitate economică? Este cu atât mai straniu ca lucrurile să funcționeze
anume în acest mod, în condițiile în care în ultimii ani Republica Moldova transpune în mod oficial acqui-ul comunitar, în virtutea implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Ei
bine, în statele membre ale UE antreprenorii nu sunt în niciun caz lipsiți de alocații în caz de pierdere a veniturilor. În Franța, de exemplu, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (Pole Emploi – fr.) oferă persoanelor cu statut de auto-antreprenor (echivalentul întreprinderilor individuale de la noi) un supliment de venituri în primii ani de activitate, atunci când afacerea încă nu aduce venituri suficiente pentru un nivel de trai decent. O optică diametral opusă acelei pe care o aplică autoritățile noastre!
Dorin DUȘCIAC
Articol publicat în numărul 340
Susține Natura.md: Devino Patron!
