Cererea pentru lemnul de foc s-a dublat: pe fond de panică, riscăm să despădurim R.Moldova

În acest an, din cauza crizei energetice și a panicii legate de aceasta, cererea pentru lemnul de foc în Republica Moldova s-a dublat, iar suprafețele împădurite riscă să se reducă semnificativ, cu toate consecințele de mediu evidente într-un timp foarte scurt.

Anxietatea prezentă la momentul de față în societate este determinată de mai mulți factori: nu se știe cât va costa gazul la iarnă și dacă Federația Rusă îl va livra; oamenii s-au înregistrat la primării pe listele pentru lemn de foc mai ieftin, însă n-au primit niciun semn de la administrație pe toată durata verii; cetățenii nu sunt bine informați despre perioada potrivită pentru tăierea copacilor, nu au garanția că lemnul le va fi pus la dispoziție și în ce cantități.

Ministerul Mediului: „Lemn de foc va fi suficient”

Deși sezonul de tăiere a copacilor pentru lemn de foc abia începe, oamenii au cumpărat masiv lemne toată vara, în baza anunțurilor online, la prețuri într-o continuă creștere. Potrivit informațiilor din teritoriu, un metru ster de lemn a costat la sfârșitul lui august chiar și 1800 de lei, față de circa 700 de lei în 2021.

Începând cu iulie anul curent, statul a încetat să mai vândă lemn de foc agenților economici, pentru a preveni specularea pieței pe fondul crizei energetice. Astfel, potrivit Ministerului Mediului, lemnul de foc vândut de agenții economici e pe sfârșite, la prețuri din ce în ce mai ridicate. De la ei vine mesajul că lemnele ar fi pe terminate, ceea ce amplifică semnificativ panica legată de lemn în rândul populației. Lemnul se termină, într-adevăr, la ei – nu și la stat. 

Pe fond de criză și panică, cererea pentru lemn a populației este artificială și depășește semnificativ necesitatea reală a populației, a declarat Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului (la 8 septembrie și-a depus demisia și nu mai ocupă această funcție – n.r.).

Autoritățile îndeamnă populația să procure lemnul în mod rațional. Este extrem de important să participăm cu toții la gestionarea crizei și, respectiv, la conservarea pădurilor, economisind cât de mult posibil consumul de lemne, a remarcat Iuliana Cantaragiu, din poziția de Ministră a Mediului.

Unde și când se vinde lemnul de foc

Lemnul de foc este pus în vânzare din mai multe surse. Peste 80% îl găsim la cele 24 de întreprinderi silvice regionale din gestiunea Agenției „Moldsilva”. Într-o cantitate mai mică îl găsim la primăriile care dețin o parte din terenurile împădurite. O a treia sursă de lemn, dar cu un procent nesemnificativ, este la Administrația de Stat a Drumurilor, care deține copacii defrișați pentru securitatea traficului sau în timpul construcției drumurilor.

Potrivit directorului Agenției „Moldsilva”, Valeriu Caisîn, listele primite de la primării sunt prioritare. Însă, după ce va fi vândut lemn de foc pentru persoanele din categoriile social-vulnerabile, și celelalte gospodării casnice vor putea să procure. Astfel, toți cei care se încălzesc cu lemn, vor avea masă lemnoasă, ne asigură autoritățile.

Prețuri similare cu anul trecut

Prețul unui metru ster de lemn pentru foc variază în funcție de specia arborelui, lemnul tare fiind mai scump. Totodată, prețul variază și în funcție de locul de unde a fost recoltată masa lemnoasă.

Potrivit catalogului de prețuri din fiecare întreprindere silvică, în anul curent, lemnul de specii tari costă între 550 lei și 875 de lei per metru ster. Pentru lemnul moale, prețurile sunt între 350 și 475 de lei per metru ster. În cost nu se include transportarea sau despicatul lemnelor. Întreprinderile silvice vând lemn doar gospodăriilor casnice, dând prioritate celor defavorizate, precum și instituțiilor publice (primării, grădinițe, școli, instituții medico-sanitare publice).

Solul nostru e predispus la eroziuni, alunecări și deșertificare – avem nevoie de păduri

Nu putem tăia fără noimă. Tăierile excesive de pădure ar reduce suprafața împădurită a țării, lucru dramatic pentru R. Moldova din mai multe puncte de vedere. Acolo unde crește o pădure, este apă, sol fertil și aer curat.

Potrivit lui Petru Vinari, coordonator al inițiativei „Plantăm fapte bune în Moldova”, consecințele tăierilor intensive, mai ales a celor ilicite, vor putea fi observate foarte rapid, dacă vorbim despre terenurile aflate în pante, pentru care arborii îndeplinesc o funcție de stabilizare. „În lipsa arborilor în pante, atât precipitațiile, cât și aversele de vânt, pot fi extrem de dăunătoare pentru localitate sau chiar pentru regiune. Pe termen lung, se vor resimți și efectele secetei”, spune expertul.

La rândul său, Silvia Ursul, specialistă în biodiversitate și vicepreședinta Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, ne atenționează că pădurile sunt esențiale în prevenirea eroziunii solului. „În Republica Moldova majoritatea pădurilor cresc pe coline, rareori în stepă, iar în momentul în care tăiem cantități foarte mari de păduri, evident că solul acesta o ia la vale. Avem foarte multe locuri în țară unde se atestă eroziuni ale solului, dar mai avem și eroziune eoliană, cauzată de vânturi. În momentul în care pe sol nu există un înveliș vegetal sau o perdea de copaci, solul zboară în toate direcțiile și acesta își pierde din productivitate”, atenționează experta.

Pădurea, sursa numărul 1 a izvoarelor și a biodiversității

Silvia Ursul mai punctează faptul că tăierea pădurilor are un impact semnificativ și asupra apei. „Pădurea reține umezeala în aer, iar aerul mai răcoros cu câteva grade dintr-o pădure bătrână, spre exemplu, oferă condiții bune pentru apariția izvoarelor. Dintre toate sursele de apă, pădurea este sursa numărul 1 a izvoarelor”.

Experta mai menționează că, odată cu tăierea copacilor dispar și comunități de plante, animale, dar și ciuperci. Și pădurile seculare, apărute în urma regenerării naturale, sunt tot mai rar întâlnite: „Avem mai multe păduri obținute prin plantare, dar ele sunt mai puțin valoroase din punct de vedere al biodiversității, al ecosistemelor. Eu le-aș numi «păduri de clasa a doua». Nu mă refer aici doar la calitatea lemnului, ci și la comunitățile biologice care există acolo. E vorba și de asociații între organisme nevertebrate – tot ceea ce trăiește în sol, începând de la râme, mormoloci, ouă depozitate de tot felul de insecte – și terminând cu legăturile trofice pe care le creează diferite specii, de exemplu, relațiile pradă-prădător sau comunitățile de păsări, de mamifere. Toate acestea sunt vii într-o pădure cu adevărat bătrână”, precizează expert, cu îndemnul să păstrăm pădurea.

Oamenii nu primesc un mesaj clar că pădurile sunt importante pentru mediu

Potrivit Silviei Ursul, „majoritatea oamenilor tratează pădurea drept sursă de foc, iar de la autoritățile care gestionează pădurea (Agenția «Moldsilva», de exemplu) nu vine niciun mesaj clar care să comunice oamenilor că pădurile sunt importante și din alte puncte de vedere. Poate că [autoritățile, n.a.] și transmit acest mesaj de Ziua Pădurilor, dar el se pierde, nu se transmite în cascade, ca să ajungă la omul simplu. Mesajul că pădurea reprezintă o parte importantă pentru biodiversitate ar trebui repetat mai des, și nu doar de ecologiști”.

* * *

Potrivit experților în domeniu, în Republica Moldova, suprafața totală a terenurilor acoperite cu păduri este de două ori mai mică decât media din țările Uniunii Europene. De exemplu, în România, pădurile ocupă 28% din suprafața țării.

Circa 85% din populația țării utilizează pentru prepararea hranei gazul, 38% – lemnul de foc, iar 21,5% folosesc resturile vegetale (floarea soarelui, porumb etc.) pe post de combustibil. 

La încălzirea locuințelor, cel mai des se utilizează lemnul de foc – 72%, după care urmează cărbunele – 31%, și gazul – 26%. 

Au contribuit:
Cătălina Molodoi, Lilia Curchi, Daniela Morari 

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 367

Articol tematic realizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul financiar al Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei.

Susține Natura.md: Devino Patron!