Obișnuiți cu mizeria
Peisajul pitoresc din satul Dumeni a fost transformat de turişti în gunoişte
Copaci, plajă, mormane de gunoi, muște, putoare, veceuri improvizate, covor de șervețele din hârtie și umede, iar printre ele, zeci și uneori sute de mașini, corturi și oameni cu multă voie bună, cu grătare pe foc și cu boxe pentru petreceri pornite la maxim. Zi și noapte.
Astfel arată în sezonul cald plaja de la Dumeni (raionul Râșcani), o localitate aflată pe malul Prutului, în zonă de frontieră, protejată de stat, la nici 30 m distanță de gospodăriile oamenilor. Este o situație care durează de zece ani, de când a fost dată jos sârma ghimpată, dar care s-a agravat în ultimii trei, odată cu interdicțiile pandemiei pentru călătorii.
Ajunși la limită, pe 21 august 2021, peste 100 de localnici au depus o petiție la Primăria Comunei Duruitoarea Nouă din care fac parte. Însă deocamdată niciun răspuns. Primarul a declarat că soluționarea problemei nu ține de competența sa.
Potrivit legii, 100 m de la suprafața apei sunt în gestiunea Agenției „Apele Moldovei”. De asemenea, localitatea se află în zona de frontieră. Plaja este vizitată sistematic și de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Deși instanțele responsabile - primărie, poliție, poliția de frontieră, Agenția „ Apele Moldovei”, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) etc., sunt obligate prin lege să protejeze acel spațiu - nici una nu are în mod separat resurse suficiente să facă față situației create. O colaborare complexă, intersectorială între instituții, pe acest subiect, însă nu există.
Mai mult, de câțiva ani există un conflict de interese legat de plaja improvizată. Pe de o parte, autoritățile locale doresc să-și ia în gestiune fâșia, pentru ca ulterior plaja să fie amenajată și gestionată de agenți economici. În acest demers, sunt susținuți și de IPM Râșcani, ba chiar nici Agenția „Apele Moldovei” nu se împotrivește. Pe de altă parte, conform legii, fâșia aparține statului, iar în limitele fâșiilor de protecție a apelor și în zonele de frontieră se interzice amenajarea campingurilor și taberelor de staționare de corturi.
Soluția propusă de APL nu ia în calcul nici interdicția de amenajare a spațiului pentru turism, nici distanța de cca 30 m de gospodăriile oamenilor, nici tasarea abuzivă cu mașinile a digului de protecție (cale de acces spre plajă), construit după inundațiile din 2008, nici biodiversitatea din zonă, nici statutul de zonă de frontieră etc. Totuși, în martie, anul curent, Consiliul raional Râșcani a publicat documentul unei decizii de „facilitare a procesului de creare a unei zone de agrement în micro-regiunea Costești-Dumeni”. La rândul său, primarul comunei, Dinu Dlujanschi, a admis în cadrul unui interviu pentru Ecopresa, că statutul de zonă de frontieră a plajei poate fi cedat în favoarea unei zone de agrement.
Menționăm că fâșia opusă, de peste Prut (România), are statut de arie de protecție specială avifaunistică – SPA, (de importanță internațională) și rezervație naturală. Contactați de Ecopresa, IPM Râșcani, Agenția „Apele Moldovei” și primarul nu au știut să ne răspundă despre valoarea biodiversității și habitatelor din regiune. Nu știu dacă s-au efectuat studii, ce impact ar avea activitatea economică, și nu au luat acest aspect în calcul în procesul de facilitare a creării unei zone de agrement.
În timp ce autoritățile își deleagă una alteia responsabilitățile pentru soluționarea problemei, peisajul este degradat în mod sistematic, sunt tăiați copaci, apele sunt poluate, animalele și păsările ocolesc zona, iar digul de protecție este deteriorat continuu de sutele de mașini de diverse categorii de tonaj.
Plaja din satul Dumeni, comuna Duruitoarea Nouă, raionul Râșcani, este o zonă protejată de stat conform Legii nr. 440 din 27.04.1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor, râurilor și bazinelor de protecție. De asemenea, localitatea se află în zona de frontieră. De-a lungul plajei, în anul 2010 a fost construit un dig de protecție, utilizat și în calitate de cale de acces spre plajă. În sezonul estival, zona este vizitată zilnic de sute de turiști care își improvizează spații de odihnă în spații neamenajate.
Cătălina MOLODOI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 355
Susține Natura.md: Devino Patron!