Devino Patron!

Cât ne costă poftele unora de a face bani pe seama naturii

Cât ne costă poftele unora de a face bani pe seama naturii
Mai jos de baraj Răutul devine un râu mort. Cine poartă răspunderea?

Acum cinci ani, în toiul verii, ajunsesem la Brânzenii Noi, pe Răut. Mă adusese vestea că un antreprenor s-a apucat de reconstruit vechea hidrocentrală, abandonată și uitată. În era energiei regenerabile, acesta nu a instalat panouri fotovoltaice, nu a pus turbine eoliene, dar s-a încumetat să bareze râul, să oprească apa Răutului pentru a-și satisface interesul său economic. De-a lungul acestor ani, am scris și vorbit despre cazul Hidrocentralei de pe Răut, dar investiția antiecologică și abuzul asupra naturii nu au fost oprite, iar astăzi avem un exemplu clar al incompetenței instituțiilor statului, care au dat prioritate intereselor înguste, în detrimentul naturii și oamenilor. 

„Este o zi aproape caniculară, când soarele dogoritor frige și orice boare de vânt sau picătură de apă sunt ca o salvare. Mă îndrept spre Răut, de unde ar fi trebuit să vină măcar o boare de răcoare. Dar trăiesc un șoc – la Brânzenii Noi, Telenești, în partea centrală a Moldovei, aproape nu mai este râu” - sunt rândurile pe care le-am scris acum cinci ani (vedeți revista NATURA, iunie 2017), dar repetă cu exactitate situația acestei veri, și nu numai. 

Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Pavel Filip în septembrie 2017, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, solicita „să fie curmată tendința păguboasă de a construi hidrocentrale pe râurile mici ca obiective care aduc mari prejudicii naturii, degradează ecosistemele riverane și pun în pericol resursele acvatice; orice proiecte noi, care direct sau indirect subminează securitatea ecologică a țării, înainte de demararea lor să fie supuse dezbaterilor publice, iar fără avizul favorabil din partea savanților, al Academiei de Științe și al comunității neguvernamentale de mediu, să fie respinse definitiv”.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Ilegal, fără nicio permisiune de mediu, hidrocentrala de pe moșia satului Brânzenii Noi, înregistrată pe acte la Pistruieni, a început a fi construită în toamna 2016. În aprilie 2017, în urma sesizării inspectorilor ecologici locali, s-a constatat că lucrările se desfășoară ilegal, fără niciun aviz de mediu, iar dosarul acestei fărădelegi a fost transmis către Procuratura Generală, care  a dispus pornirea urmăririi penale asupra SRL „ExpertLab”.  Cu toate acestea, hidrocentrala a fost dată în exploatare și a fost conectată la rețeaua de distribuție, chiar în 2017 obținând calitatea de producător de energie electrică din surse regenerabile (hidro). Am consultat repetat datele de la Agenția Naţională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova, iar situația a rămas neschimbată - S.R.L.-ul „Hidroelectrica” (folosit tocmai pentru că SRL „ExpertLab” era în litigiu) a obținut tariful de 1,99 lei per kw de energie produsă din apa Răutului, iar perioada de valabilitate a tarifului este de 15 ani.

În 2022, în secetoasa lună de iulie, apa Răutului a fost oprită la hidrocentrală (pentru a produce energie electrică (sic!)), iar râul a secat complet și peștii au rămas să se zbată pe uscat. Secarea completă a Răutului a fost semnalată de primarul satului Negureni, Ion Popa: „Apă nu este, totul este uscat. Toată fauna din râu este pe cale să dispară, aici este pește mort, scoici. Oamenii au venit să strângă peștele care mai este încă viu", a spus acesta. 

Agentul economic a comentat pentru presa de la Chișinău că e de vină debitul râului, nu ține de procesele tehnologice, care pot fi controlate. Desigur, nu poți face energie dintr-un râu fără apă, iar despre aceasta am scris clar în revista NATURA, am vorbit la forumuri, am scris în declarații, dar cine a auzit?!

Ar putea fi o imagine cu natură şi cer

La câteva zile după secarea râului, în iulie 2022, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a estimat că prejudiciul cauzat mediului prin acțiunea de oprire intenționată a apei la hidrocentrala de la Brânzenii Noi a depășit un milion de lei.

 La fața locului s-a constatat pieirea în masă a peștelui și a altor hidrobionte în râul Răut, în aval de Hidrocentrala funcțională amplasată pe terenul satului Pistruieni, r-nul Telenești”, se menționează într-un comunicat de presă al IPM.

Urmare a secării râului, în aval de barajul Hidrocentralei din satul Pistruieni și până în satul Căzănești, inspectorii au estimat că au pierit 698 de exemplare de caras argintiu, patru exemplare de babușcă, 48 de exemplare de boarță, 56 de exemplare de obleț, 16 exemplare de murgoi bălțat, 37 de exemplare de scoică de lac, șase exemplare de melc de apă.

IPM a transmis datele la Procuratură pentru a stabili cine se face vinovat de această situație. Desigur, vom afla mai târziu cine și dacă va plăti amenda ce urmează a fi calculată și prejudiciul de peste un million de lei.

Contactat de ecopresa.md, șeful IPM, Ion Bulmaga, a menționat că prejudiciul a fost calculat de inspectorii de mediu, dar Procuratura trebuie să stabilească cine va plăti această sumă în bugetul de stat. Potrivit lui, există prezumția nevinovăției și procurorii trebuie să stabilească persoanele vinovate.

Personal fac o anchetă cu privire la legalitatea amplasării acestei hidrocentrale, iar dacă voi constata că este construită ilegal, voi mai face o interpelare la Procuratura Generală pentru a atrage la răspundere penală pe cei care au coordonat amplasarea acesteia în mod abuziv”, a spus Ion Bulmaga pentru Ecopresa.

Exemplu afacerii de la Brânzenii Noi ne arată cât de mult ne costă proiectele antiecologice, corupția, iresponsabilitatea și incompetența organelor statului care trebuie să curme din fașă poftele celor care au mega-ultra idei de a face bani pe seama naturii. Moartea Răutului, pe segmentul de râu în aval de baraj pe o distanță de mai mai mulți km, ar putea servi drept lecție pentru inițiatorii proiectului de lege, care vor să deschidă extragerea nisipului și aluviunilor din Nistru și Prut? Sunt convinsă că dacă grupurile de interese, sub masca navigației fluviale, vor scoate filtrul natural din râurile noastre, în 10-15 ani, Nistrul și Prutul vor arăta la fel de degradate ca Răutul în aval de Brânzenii Noi. Atunci, actualul Parlament, comisiile căruia deja au avizat pozitiv inițiativa legislativă propusă de ex-deputatul Vladimir Bolea, își va asuma responsabilitatea pentru că a lăsat populația R. Moldova fără apă?

Lilia CURCHI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 365

 

Pagină tematică realizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul financiar al Suediei.
Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei.

 

Susține Natura.md: Devino Patron!