Devino Patron!

„Suntem un neam de oameni inimoși, muncitori și veseli”

Invitata de onoare a numărului din luna septembrie este doamna Svetlana Chirtoaca, directorul Gimnaziului Bălănești, raionul Nisporeni.

„Suntem un neam de oameni inimoși, muncitori și veseli”

- Doamnă Svetlana Chirtoacă, a început un nou an de învățământ. Prin ce se deosebește el de celelalte și cum credeți: care vor fi, pe parcursul lui, cele mai grave probleme pentru o școală rurală, cum este și Gimnaziul Bălănești pe care îl conduceți?   

- Fiecare an de învățământ începe cu noi așteptări, cu gânduri bune și, desigur, cu noi provocări. Nici n-am observat când au zburat zilele vacanței de vară și iată că am dat startul unui nou an școlar, cu noi elevi, dar, din păcate, cu forțe de muncă modeste. Am trăit zile fierbinți de iulie - la propriu și la figurat - prin activitatea taberei noastre cu sejur de zi. Prin decizia Consiliului raional Nisporeni, în această tabără s-au odihnit 18 copii din familii dezavantajate și doi copii refugiați din Ucraina, în perioada 4-15 iulie. Elevii au avut parte de activități interesante, excursii și sport. Am reușit să pregătim sălile de clase pentru noul an de studii. Tradițional, mai puțin s-au odihnit cadrele didactice din motivul lipsei surselor financiare și a timpului. Evident, suntem conștienți că trebuie să revenim în clase cu bună dispoziție, cu zâmbetul pe față, că doar așa vor să ne vadă copiii...

Cu siguranță, vor apărea și în acest an de învățământ probleme precum lipsa surselor financiare pentru achitarea energiilor termice și energetice; imposibilitatea alimentării copiilor din familii dezavantajate și a celor cu cerințe educaționale speciale.

O problemă aparte este și fluctuația mare a copiilor. Bunăoară, numai în vara curentă au plecat trei familii cu tot cu copii peste hotare. Din lipsa surselor financiare, nu am reușit să reparăm unele spații din blocul B al gimnaziului, dar mai avem nevoie de procurat și mobilier nou în unele săli de clasă. Totuși, privim cu optimism spre ziua de mâine și ne vom strădui să educăm și să învățăm copiii așa cum au făcut-o predecesorii noștri.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane, persoane în picioare şi interior

 

 

- Se spune că gimnaziul dumneavoastră ar fi foarte bine apreciat, ca instituție de învățământ general din raionul Nisporeni. Cine sau care reforme au susținut îmbunătățirea învățământului general la Bălănești?

- Consider că suntem o instituție cu rezultate modeste la învățătură, din motive că mulți copii au plecat cu părinții lor la oraș sau peste hotare. Foarte mult s-a micșorat numărul elevilor în clase. Este pentru prima dată când avem doar câte 10-14 copii într-o clasă. În schimb, avem rezultate foarte bune în sport. Elevii noștri participă la majoritatea competițiilor raionale, unde obțin rezultate bune. La acest capitol, meritul este al doamnei Galina Țâmbuc, profesoară de educație fizică. A devenit o tradiție practicarea fotbalului și a luptelor libere în satul nostru, de aceea elevii practică și în timpul liber aceste genuri de sport. Gimnaziul nostru este o filială a Școlii de sport din Nisporeni, cu secția sportivă Lupte libere. Asta face ca mulți dintre discipolii noștri să-și continue studiile la liceele cu profil sportiv la Chișinău.

 

 

- În dialogul cu Vlad Darie, deputat în primul Parlament, publicat pe această pagină în numărul trecut, dumnealui spunea că cea mai mare greșeală a politicienilor noștri de după obținerea independenței a fost că n-au făcut reforma educației pentru a obține realizări care să ne integreze în cultura europeană și universală. Acest lucru s-a întâmplat din cauza politicienilor sau a lipsei de cadre didactice cu standarde europene de competență profesională?  

- Consider că, pentru a obține realizări care să ne integreze în cultura europeană, este nevoie de timp, de muncă și perseverență. Cu adevărat, ne lipsesc cadrele didactice profesioniste, deoarece, de mai mulți ani, tinerii nu sunt interesați de profesia de pedagog. Unul dintre motive este salariul mic al cadrului didactic. Nu poate un profesor de la o școală rurală să se dedice plenar meseriei, căci, ca să-și hrănească familia, el trebuie să mai prelucreze pământul de pe lângă casă, să mai crească niște păsări sau animale. Dar aceste activități îi fură din timp...

Ar putea fi o imagine cu unul sau mai mulţi oameni, balon şi în aer liber

 

 

- Cum are loc astăzi formarea continuă a cadrelor didactice? Mai există acele cursuri de perfecționare sau mai au loc vestitele conferințe din august ale profesorilor? În general, ce se face și ce nu se face pentru a îmbunătăți profesionalismul și rolul învățătorului într-o școală de la sat?

- În ultimii ani, formarea profesională a cadrelor didactice a fost în regim online, la distanță, din păcate. Este foarte obositor după șase ore de lucru cu elevii să fii prezent și activ la cursurile de formare continuă online. Cadrele didactice doresc să meargă la instituțiile de formare continuă, să comunice, să participe la un spectacol sau concert, chiar să beneficieze și de acele proceduri de întremare a sănătății care erau achitate de sindicate. Consider că sunt un avantaj și webinarele online la care participă cadrele didactice, aprofundându-și competențele digitale.

 

 

- Cum veți salva activitatea gimnaziului în cazul dacă la iarnă Republica Moldova va fi șantajată de o criză energetică?  

- Noi suntem avantajați la acest capitol, deoarece ne încălzim cu biomasă și nu va fi o problemă. Dar vom face și unele economii; vom deconecta etajul III de la sistema de încălzire, deoarece ne permite spațiul de la etajele I și II.

 

 

- Ce fel de elevi avem azi în școlile de la sate și cum conlucrează învățătorii cu părinții lor, cu administrația publică locală, cu biserica pentru a demonstra că școala este centrul spiritual al localității? 

- Tot timpul am zis că cei mai frumoși și deștepți copii sunt la sate. Avem parteneriat și cu părinții, și cu reprezentanții administrației publice locale, și cu biserica din sat. Într-un sat mic precum este al nostru nici nu se poate altfel. Educația se face doar prin colaborare și parteneriat cu actorii educaționali. Bunăoară, anul acesta un grup de elevi din cadrul instituției noastre, ghidați de profesoarele Elena Ghilețchi și Tatiana Crăciun, au fost antrenați într-un proiect-concurs lansat de Mișcarea ecologistă din Moldova cu genericul ,,Fii schimbarea!”. În final, echipa s-a clasat pe locul IV, obținând o mențiune specială. A fost un debut frumos. În cadrul acelei competiții au participat 32 de echipe din 26 de localități. Elevii au identificat și monitorizat o resursă naturală de biodiversitate timp de câteva săptămâni, au documentat starea mediului, au făcut fotografii și video-uri, au informat comunitatea despre activitățile lor și problemele de mediu depistate. În cadrul proiectului urmează a fi implementate un șir de activități în perioada lunilor septembrie-octombrie, finanțator – US Forest în parteneriat cu Mișcarea Ecologistă.

Ar putea fi o imagine cu 7 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

 

 

 

- Sunteți profesoară de limba română. Bălănești este baștina scriitorului Grigore Adam și tot la Bălănești există cea mai mare înălțime din Republica Moldova, de pe care, cică, noaptea, se văd luminile Iașilor. Ce faceți ca elevii, copiii satului să se mândrească cu aceste lucruri? 

- Da, scriitorul Grigore Adam s-a născut în satul nostru la 7 aprilie 1914. După absolvirea școlii de șapte clase din Bălănești, a urmat Școala Normală „Mihai Viteazul” din Chișinău și, din 1934, avea să lucreze în școli din împrejurimile Bălțiului și Orheiului. A revenit în satul natal în 1940, ca învățător și conducător de școală. Pe lângă activitatea didactică, a făcut publicistică și a scris literatură artistică, cea mai cunoscută lucrare literară a lui fiind nuvela „Hartene”. În 1945 devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar degrabă, în 1946, avea să plece la cele veșnice din cauza unei boli de inimă. Este înmormântat în cimitirul din satul nostru. Totuși, din păcate, nu avem o tradiție de comemorare a lui Grigore Adam, chiar dacă școala din Bălănești i-a purtat cândva numele. Nu știu cine și de ce a renunțat, cu ani în urmă, la acest lucru...

La Bălănești, cel mai înalt punct geodezic din Republica Moldova – 429 de metri deasupra nivelului mării – este cunoscut ca Vârful lui Miron. Acest deal domină câmpiile și de acolo, de pe vârful său, de jur-împrejur, se deschide o panoramă ca de poveste... În prezent, în vârful dealului sunt instalate antene de telefonie mobilă, dar localnicii își doresc de mai mulți ani să construiască pe dealul Bălănești un  monument, așa cum a fost în perioada României Mari. Sigur că satul Bălănești este o așezare foarte potrivită ca destinație turistică: spre Vârful lui Miron ai ocazia să te relaxezi la Nucul Panaghiei, la Foișor sau Fântâna Catincăi... Dar satul Bălănești are și alte locuri frumoase de vizitat, nu doar cel mai înalt punct din Moldova. Aici și localnicii, dornici de vorbă, au porțile deschise și așteaptă vizitatori. Ei sunt gata oricând să-ți propună brânză bună de oaie, miere de albini sau prune uscate. Nicăieri nu vei găsi prune uscate ca la Bălănești...

Bălăneșteanul, ca oricare om, atunci când vorbește despre identitatea sa și despre locul unde s-a născut, îți va prezenta cu mândrie valorile umane și locurile minunate care ne reprezintă ca neam. Noi suntem norocoșii care locuim la poalele celui mai înalt deal din Moldova, de unde putem admira noaptea luminile Iașului. Anul acesta, cu ajutorul diasporei, a fost înălțată acolo, sus, o cruce la care se ridică turiștii și localnicii. Desigur este nevoie de un drum pietruit pentru a ajunge cu transportul acolo și în perioada rece a anului. Sperăm că tinerii plecați din sat vor reveni acasă și vor construi pensiuni, deoarece este o zonă foarte frumoasă aici, înconjurată de păduri. Din mijlocul pădurii de la Bălănești izvorăște râulețul Nârnova, care, la moment, a rămas fără apă din cauza secetei.

Ar putea fi o imagine cu unul sau mai mulţi oameni, persoane în picioare şi în aer liber

 

 

- Pe care dintre personalitățile marcante ale satului natal le dați drept exemplu elevilor de la Gimnaziul Bălănești?

- Sunt mândră de satul meu, de oamenii lui, minunați la chip și la suflet. Dincolo de faptul că e lângă cel mai înalt deal din Moldova, acest sat este pitoresc, cu oameni deosebiți și-i dominat de o atmosferă care te absoarbe.

Avem multe personalități marcante ieșite în lume din satul Bălănești. Dar cel mai des îl aduc drept exemplu pe profesorul Vlad Brașoveanu, medic renumit în România, deoarece am fost colegi de clasă timp de opt ani. Este persoană care știe să motiveze elevii de a învăța, de a face sport. Organizăm deseori întreceri la fotbal cu medici din România - colegii domnului doctor - și consătenii lui. La inițiativa domnului Brașoveanu au fost desfășurate concursurile Elevul anului și Pedagogul anului, cu premii oferite celor mai buni elevi și profesori. În vacanță, a organizat pentru colectivul profesoral o excursie la Iași.

Desigur, după cum am menționat mai sus o personalitate remarcabilă a fost și scriitorul Grigore Adam. În sat este deschis un muzeu al scriitorului în casa în care a locuit. Acolo stau azi urmașii lui Grigore Adam, o familie frumoasă, unită și talentată: Constantin Adam, actor la Teatrul „Mihai Eminescu”; Ana Granaci Adam, interpretă de muzică; profesorul Grigore Adam, care a transformat frunza într-un adevărat instrument de interpretare a doinelor. 

La fel, o mândrie a satului este regretatul Constantin Pârțac, fostul director general al Televiziunii Naționale, care a iubit și a apreciat oamenii, a transmis cu regularitate energie pozitivă tuturor celor care s-au aflat lângă dânsul. A fost un etalon al integrității și al corectitudinii, al demnității, un etalon al eticii umane și profesionale.

Un alt nume care ne-a dus faima în Europa este Victor Graur, campion european la lupte libere. În prezent, dumnealui activează în funcția de director al Școlii de sport din Ungheni. În fiecare an organizează întreceri sportive la lupte libere, unde sunt invitați și elevii gimnaziului nostru, care, sigur, ocupă și locuri premiante. 

Ar putea fi o imagine cu 4 persoane, persoane în picioare, copac şi în aer liber

Dar cine dintre noi nu a vizionat spectacole cu actorul Mihail Curagău, care s-a născut la Bălănești și ne-a purtat faima în lumea teatrului?

Aș putea continua lista cu multe alte personalități marcante. O spun cu mândrie că nu există domeniu în care să nu activeze bălăneșteni, căci suntem un neam de oameni inimoși, muncitori și veseli. Probabil, suntem unul dintre puținele sate care am avut pedagogii noștri, băștinași. Am dori și acum ca elevii Gimnaziului Bălănești să meargă la studii în domeniul învățământului, precum se întâmpla prin anii 80-90 ai secolului trecut, ca să se întoarcă în sat, tineri și energici, în funcție de profesori. 

Mi-aș dori mult ca școala să devină un lăcaș al încrederii, al stării de bine pentru populația școlară, ca fiecare tânăr care pleacă din sat să spună cu mândrie: ,,M-am născut la Bălănești, sat din neamuri Brașoveanu, Adam, Pârțac…”.

 

Gheorghe Budeanu

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 367

 

Susține Natura.md: Devino Patron!