Refugiu verde și laborator de conservare a biodiversității în Republica Moldova

Invitatul de onoare 

Olga Ioniță, cercetător științific, dr. în științe biologice, Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru”, Chișinău  

Într-o lume în care betonul orașului Chișinău înghite tot mai mult din verdeață, iar schimbările climatice accelerează dispariția speciilor de plante rare sau în stare periclitată, Grădina Botanică Națională din Chișinău rămâne totuși un ultim bastion al biodiversității. Sub îndrumarea cercetătoarei științifice Olga Ioniță, acest spațiu nu este doar un loc de plimbare, ci un adevărat laborator viu în care se păstrează, se studiază și se protejează patrimoniul vegetal al Republicii Moldova. Ce specii riscă să dispară? Ce soluții există pentru salvarea și readucerea lor la viață? Totodată, cum poate o grădină botanică să inspire o societate întreagă să-și regândească relația cu natura cu sinele lui interior în mediul înconjurător?  

Răspunsurile le descoperim în interviul de mai jos, realizat cu doamna Olga Ioniță, cercetător științific și dr. în științe biologice. Ea este omul care cunoaște secretele plantelor nevăzute de nimeni sau dispărute de ani de zile de pe teritoriul florei de la noi. Ea transmite mesajul cu un ton subtil de îngrijorare că speciile de plante cu risc înalt de dispariție sunt tot mai periclitate, iar unele dintre acestea chiar dispar. Totodată, ea ne comunică că e responsabilitatea noastră civică de a le proteja de oricare pericol ce se abate peste ele, că a venit timpul să le valorificăm și să le păstrăm vii din toate punctele de vedere, pentru că este o mare probabilitate ca generațiile viitoare să nu aibă ocazia de a le simți mirosul și de a le vedea „tête-à-tête” în pădurile noastre cu secole de istorie ascunsă de ochii lumii.

•  Care sunt cele mai mari amenințări actuale pentru biodiversitatea vegetală a țării noastre și cum se reflectă acestea în activitatea zilnică a Grădinii Botanice?

-  Cele mai mari amenințări actuale pentru biodiversitatea vegetală a țării sunt distrugerea habitatelor naturale, schimbarea climei, schimbarea regimului de temperatură, care duc la reducerea efectivelor plantelor și la nevoia acestora de a se adapta la noi condiții de habitat.

- Se vorbește mult despre schimbările climatice. Cum influențează ele viața plantelor din colecțiile Grădinii și ce adaptări observați la nivelul florei autohtone?

- Schimbările climatice sunt o provocare actuală și ele evident că se reflectă și asupra condițiilor de creștere a plantelor. În Grădina Botanică se adaptează mai ușor, fiindcă aici, la noi se mai intervine cu lucrări de îngrijire, cu irigări etc. Însă în flora spontană observăm schimbări negative destul de serioase. Drept rezultat al secetelor prelungite și temperaturilor înalte, în unele arborete au loc uscări în masă, iar unele specii sunt critic periclitate. Cele care vegetează în pădurile mezofile, în habitate mai umede, din cauza modificărilor condițiilor de creștere și a deficitului sporit de precipitații au dispărut, adică nu au mai fost regăsite pe teritoriul unde creșteau în decursul mai multor ani.

-  Aveți în colecție plante care au dispărut deja din natură, dar au fost salvate în mod excepțional în acest spațiu? Ce exemplu ne puteți spune?

- Actualmente, în Grădina Botanică Națională „Al. Ciubotaru” sunt conservate în condiții ex situ, adică în afara habitatului natural, circa 100 de specii de plante rare și pe cale de dispariție. Printre cele mai cunoscute sunt: ghiocelul nival, ghiocelul plicat, ruscuța volgeană, albăstrița-tirke, dedițelul mare, popâlnicul nobil, căpșunica și multe altele. Dar avem și specii care riscă să dispară în timpul apropiat din flora spontană, conservarea și înmulțirea acestora în Grădina Botanică fiind prioritară pentru salvarea lor. Printre acestea, putem menționa specia seratulla bulgarica (gălbinare bulgărească), care vegetează în țara noastră doar într-un singur loc, iar în habitatul natural numără doar câteva exemplare. Aceasta a fost salvată și este conservată cu succes în Grădina Botanică.

- Există proiecte de reintroducere în habitatul natural al unor specii pe cale de dispariție? Dacă da, ce provocări întâmpinați în acest proces de readucere la viață a speciilor de mult uitate?

- Deci da, în anul 2020, în Grădina Botanică a demarat un proiect, realizat în cadrul Laboratorului Floră spontană și Herbar „A. Negru”. Pentru studiu și acțiuni de reintroducere au fost selectate șase specii rare, protejate atât la nivel național, cât și internațional, specii de interes comunitar, care au fost multiplicate în condiții ex situ, în Grădina Botanică. Ulterior, indivizii acestor specii au fost plantați în habitatele naturale caracteristice fiecăreia. Din anul 2024 programul de reintroducere a speciilor pe cale de dispariție continuă cu alte 6 specii. Sunt create treptat colecții ale acestor plante în sectorul experimental, pentru înmulțire și obținerea materialului săditor necesar pentru  reintroducerea  sau translocarea în habitatele naturale unde a fost semnalată dispariția lor sau în habitate special selectate, cu condiții similare. Principala provocare a acestor proiecte este seceta, în perioada acesteia, plantele tinere rezistă cu greu, iar multe din ele pier.

- Ce rol poate avea Grădina Botanică în formarea unei conștiințe ecologice în rândul tinerilor și al publicului larg? Aveți proiecte educaționale în această direcție?

- Grădina Botanică este în continuă activitate, iar specialiștii noștri contribuie permanent la educația ecologică a tinerei generații. Sunt efectuate lecții pe teme de ecologie în diferite școli sau licee, unde se vorbește despre importanța ocrotirii naturii, conservării biodiversității. Avem acorduri de colaborare cu diferite instituții de profil din țară, cu școlile profesionale, colegiile și universitățile, ai căror studenți vin să petreacă practica aici. Sunt organizate diferite expoziții tematice, avem petrecute câteva ediții ale concursului „Natura în ochii copiilor”, la care au participat un număr impresionant de elevi din toată țara. Organizăm foarte multe excursii pentru copiii claselor primare și pentru toți doritorii, unde specialiștii Grădinii Botanice scot în evidență tot ce e mai frumos, vorbesc despre importanța ocrotirii naturii și că natura este o casă mare, comună, în care toți trebuie să trăiască în armonie, să respecte reguli de bază, să utilizeze resursele naturale responsabil, astfel ca mediul în care trăim să ne ofere în continuare acele beneficii zilnice cu care ne-am obișnuit pentru o viață sănătoasă. Grădina Botanică este o instituție educativă și un obiectiv turistic ce trebuie vizitat neapărat.

- În Moldova, protecția mediului este deseori lăsată în plan secundar, din păcate. Ce ați spune unui cetățean obișnuit pentru a-l convinge că salvarea unei plante rare îl privește direct?

- Unui cetățean de rând i-aș spune că orice specie de plante sau animale contează foarte mult pentru bunăstarea și menținerea unui mediu satisfăcător de viață. Deseori, noi suntem întrebați, în cadrul studiului nostru legat de speciile rare în teren „ce va fi dacă va dispărea o specie anume?” Astfel eu le răspund că orice specie, fiecare taxon rar, periclitat, este o componentă a covorului vegetal al ecosistemului din care face parte și contribuie nemijlocit la echilibrul ecosistemul în care crește. Fiecare plantă (cu excepția celor invazive) este importantă pentru biodiversitate, iar ocrotirea eficientă a plantelor rare rămâne o problemă actuală, activitățile umane, din ce în ce mai diversificate, duc la distrugerea habitatelor cu o viteză alarmantă. Fiecare cetățean are obligația civică de a avea grijă de natură, de mediul în care trăiește, căci acțiunile iresponsabile de astăzi, vor cauza efecte nedorite mâine.

- Cum colaborați cu alte instituții din țară sau de peste hotare în ceea ce privește conservarea speciilor și cercetarea botanică?

- Cu instituțiile din țară, colaborăm vertiginos totdeauna, deci cercetătorii noștri realizează investigații floristice în toate ariile protejate din Republica Moldova. Avem o strânsă colaborare și activitate nemijlocit comună cu colaboratorii din rezervațiile științifice din țară. Cu instituțiile de peste hotare colaborăm în diverse moduri: efectuăm vizite de lucru în diferite instituții, schimb de experiență, realizăm excursii botanice comune, participăm la diverse simpozioane și evenimente științifice internaționale. Grădina Botanică Națională, prin intermediul Catalogului de semințe „Index Seminum” face schimb de semințe cu o multitudine de Grădini Botanice și instituții de profil de peste hotare. Colaboratorii noștri comandă, pe această cale, semințe pentru a îmbogăți și obține exemplare de specii valoroase și în Grădina Botanică Națională. Există, de exemplu specii rare, care în flora spontană au dispărut de câteva decenii, însă au fost comandate din cataloage de semințe ale grădinilor botanice cu care colaborăm, oferind posibilitatea de a recupera pierderea unor specii importante. Drept exemplu poate fi specia Rhaponticum serratuloides, care în rezultatul distrugerii habitatului natural în care vegeta, nu a mai fost regăsită de mult timp. Drept urmare, am comandat semințele acestei specii de pe „Index Seminum”, am obținut plantule, care sperăm să reziste și să se înmulțească cu succes.  

- Dacă ați putea transforma Grădina Botanică într-un proiect de dezvoltare durabilă, ce inițiative sau resurse v-ați dori pentru a proteja mai bine biodiversitatea Moldovei?

- Grădina Botanică Națională fiind amplasată pe circa 100 ha și posedând o colecție impresionantă de plante vii, un genofond bogat de circa 8500 de taxoni, are nevoie de resurse considerabile pentru întreținere și dezvoltare. Prin urmare, periodic sunt depuse diverse proiecte pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii și a cercetărilor științifice ample ce se desfășoară aici. De asemenea, sunt elaborate strategii de dezvoltare pentru modernizarea cercetărilor, îmbogățirea colecțiilor de plante, menținerea colecțiilor și expozițiilor într-o stare bună, de oferire a celor mai favorabile condiții pentru conservarea plantelor importante din punct de vedere științific și economic. Grădina Botanică este un teritoriu verde unic, în continuă schimbare, cu potențial înalt de conservare, introducere și ameliorare a taxonilor vegetali, precum și un important centru de educație ecologică, atractiv pentru copii și tineri. 

- Și o întrebare mai personală: aveți o plantă preferată în Grădina Botanică? Una cu o poveste specială care v-a marcat activitatea dumneavoastră profesională, poate?

- În Grădina Botanică, deocamdată, nu avem această specie, și nici nu ar fi posibil, deoarece aceasta crește în condiții specifice, trăind în simbioză cu anumite ciuperci din sol. Este vorba despre o orhidee rară, specie critic periclitată, protejată de lege, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova, dar și foarte decorativă. Planta se numește papucul-doamnei (Cypripedium calceolus). Studiind flora spontană de circa 20 de ani și monitorizând această specie în teren din 2017,  abia anul trecut mi-a surâs norocul să o văd în floare, iar emoțiile, desigur că au fost de nedescris. Nu cred că există botanist sau pasionat de plante, care să nu-și dorească să vadă măcar o dată această orhidee uimitoare. Este o specie mezofită, extrem de sensibilă la schimbările condițiilor de habitat, ocrotită în cadrul Parcului Național „Orhei” și Rezervației științifice „Plaiul Fagului”.    

Autor: Ana-Maria Gușan 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 400

Susține Natura.md: Devino Patron!