Zbor frânt pentru… insectele care polenizează

Zbor frânt pentru… insectele care polenizează

Lista roșie europeană arată că 9% din speciile de albine sunt pe cale de dispariţie în Europa, iar un recent studiu privind starea celor 1965 de specii de albine sugerează că problema ar putea fi mai răspândită și mai gravă decât ne imaginăm. În R. Moldova, un număr de 35 specii de nevertebrate, importante pentru polenizarea plantelor, sunt incluse în ediţia a 3-a a Cărţii Roșii.

Cui datorăm roadele bogate?
Insectele melifere aduc un aport considerabil în producţia agricolă. Este vorba de polenizarea a peste 150 specii de plante entomofile cultivate. Graţie albinelor în livezi recoltele sporesc cu 20-50%. Dacă este polenizată, planta oferă diverse servicii: polen (hrană bogată în proteine, pentru albine, bondari, gândaci); nectar (hrană bogată în zahăr, pentru albine, bondari, fluturi, molii, muște); frunze (hrană pentru larvele de fluturi, molii); carii (habitat de reproducere pentru albinele solitare); afine (hrană pentru larvele muștelor de floare); mierea de mană (hrană bogată în zahăr pentru albine).

Polenizarea este esenţială pentru toţi arborii fructiferi din Fam. Rosaceae (mărul, prunul, caisul, părul, cireșul, vișinul, persicul, migdalul) ș.a.; pentru unele legume (pepenele verde, castravetele, dovleacul, pepenele galben, bostanul etc.); pentru pomușoare (zmeura, căpșuna, coacăza, agrișul etc.). De asemenea, în listă includem culturile agricole, precum: rapiţa, floarea soarelui, hrișca, culturile furajere, speciile de condimente ș.a. Volumul și calitatea produselor agricole depind direct de starea, utilizarea și protecţia polenizatorilor.

Ameninţări asupra polenizatorilor
Din păcate, albinele, precum și alte specii de insecte melifere, se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari. Mai mulţi factori ameninţă calitatea, sănătatea și diversitatea polenizatorilor folosiţi în R. Moldova. Ne referim la schimbarea destinaţiei terenurilor (defrișarea masivă a livezilor și viilor bătrâne, defrișarea ilegală a pădurilor etc.), utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor în agricultură, agenţii patogeni, specii străine invazive și prădătorii etc. Vom analiza câţiva dintre aceștia.

1. Suprafeţe mici de pădure şi perdele de protecţie: Pădurea reprezintă un refugiu pentru mai multe specii de polenizatori. Din păcate, avem o suprafaţă mică de păduri în R. Moldova - 11% și arii naturale protejate - 5,6%. Deși există documentele de politici care stabilesc până în 2020 extinderea ariilor naturale protejate până la 8% și a fondului forestier până la 15% din teritoriul ţării, autorităţile locale, adeseori, nu doresc să acorde terenurile degradate pentru lucrări de împădurire.

2. Un alt factor de ameninţare o constituie lipsa locurilor pentru cuibărit și surse de hrană pentru polenizatori (păduri, perdele de protecţie, pajiști, stepe ș.a.) pe lângă terenurile agricole. În anii ’60 ai secolului trecut au fost defrișate mai bine de jumătate din perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor. Conform Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020, în 2018 este prevăzută elaborarea legii privind perdelele de protecţie a câmpurilor agricole. 

3. Practici inadecvate de administrare a terenurilor: Un impact negativ îl aduc și practicile inadecvate de administrare a terenurilor, care nu favorizează procesul de polenizare. Pajiștile bogate în flori au fost înlocuite de culturi cerealiere de mari dimensiuni sau cu pășuni care oferă resurse reduse pentru polenizatori. Practic au dispărut stepele, iar cele existente sunt gestionate totalmente pentru pășunat și cosit.

4. Altă problemă este lipsa practicii de rotaţie a culturilor, ceea ce ar oferi o diversitate sezonieră a surselor de polen și reduce cerinţele pentru îngrășăminte. 

5. Utilizarea pesticidelor, insecticidelor, îngrăşămintelor: Astăzi, atestăm un impact mare asupra polenizatorilor prin utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, tratarea seminţelor cu insecticide. Această practică dăunătoare vine din timpurile Uniunii Sovietice, când se făcea agricultură extensivă. Un exemplu negativ este înfiinţarea plantaţiilor de pomi fructiferi pe suprafeţe mari, neglijând cerinţele pentru polenizatori. Astfel, în anii ’70 ai secolului trecut, în partea stângă a Nistrului (raionul Slobozia) a fost fondată o livadă pe o suprafaţă de cca 6 mii ha, cu o largă infrastructură de procesare a materiei prime (frigidere, drumuri, cale ferată). Majoritatea polenizatorilor erau distruși de insecticidele aplicate pentru protecţia pomilor contra dăunătorilor. În aceste condiţii, recolta atingea numai 50-60% din volumul planificat. Actualmente, această livadă nu mai funcţionează. O altă problemă este că, deseori, nu se ţine cont de dozarea, calendarul de aplicare (inclusiv momentul din zi și condiţiile meteo) și tehnologia de aplicare a substanţelor chimice. Proprietarii de terenuri nu sunt suficient informaţi despre proprietăţile și daunele preparatelor chimice.

6. Viruşii: Starea de sănătate a polenizatorilor este o altă problemă acută la nivel naţional. Cel mai des albinele sunt afectate de „virusul aripilor deformate”, „virusul acut al paraliziei albinelor” etc. Totuși, un monitoring sau statistică oficială nu există în acest sens.

7. Speciile invazive: Deloc de neglijat este și impactul speciilor invazive, care substituie speciile autohtone de polenizatori în ecosistemele naturale și agricole. O listă a problemelor generate de speciile invazive de nevertebrate a fost elaborată în 2015, în cadrul Institutului de Zoologie al AȘM, cu susţinerea Fondului Ecologic Naţional.

8. Schimbarea climei: Fenomenele de schimbare a climei (iernile geroase, îngheţurile, zăpada la sfârșit de primăvară etc.) și de deșertificare, în special în partea de sud, influenţează micșorarea habitatului polenizatorilor. Negativ acţionează și poluarea corpurilor de apă, precum și secetele – vara majoritatea bazinelor acvatice sunt fără apa necesară în hrana polenizatorilor.
Din păcate, în rapoartele și documentele de politici cu privire la schimbările climatice, lipsesc date cu privire la influenţa acestor fenomene asupra polenizatorilor.

Cu certitudine, polenizatorii au o importanţă deosibită și pentru natură, și pentru om. Dincolo de produse agricole, ei ne oferă un set variat de produse alimentare și medicamentoase excepţionale (miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, venin de albine). Au un rol esenţial în asigurarea continuităţii lanţului trofic în diverse ecosisteme terestre. De aceea, este important de elaborat și realizat programe de conservare a habitatelor speciilor polenizatoare, de susţinere a domeniului apicol, de creare și restabilire a fâșiilor de protecţie a câmpurilor agricole cu plantarea speciilor melifere. Un rol deosebit se oferă fermierilor în conservarea speciilor de polenizatori, cea ce poate conduce la creșterea roadei agricole cu 30-50% și obţinerea unui venit economic esenţial. În acest sens este important o administrare corectă și durabilă al terenurilor agricole cu creșterea preferabilă a culturilor agricole ecologice.

Ala ROTARU , expert în biodiversitate

Articol publicat în numărul 313