Zimbrii liberi în Munții Țarcu
natura.md
Sep 28, 2024 12:23
429
0
Se știe că adesea omul este cel care distruge natura și tot omul e cel care o ajută să se refacă. Numeroase specii de plante, animale, insecte etc. au dispărut de-a lungul timpului în întreaga lume, în special din cauza vânătorii excesive, a braconajului sau pentru că habitatul animalelor a fost distrus. Una dintre aceste specii este zimbrul. Acest animal emblematic a fost vânat până a devenit o legendă. Câteva exemplare au rămas prin grădini zoologice sau centre de reproducere datorită unor oameni care au înțeles că dispariția unui animal înseamnă o verigă în minus în lanțul trofic. Biologii (și nu doar ei) au conștientizat că exterminarea unei specii aduce după sine dezechilibru în natură. Așa că au depus eforturi mari pentru a readuce în natură zimbrul. România se numără printre țările unde acest animal impunător trăiește liber.
Scurt istoric despre zimbru
Zimbrul (Bison bonasus) este cel mai mare mamifer terestru din Europa. Poate atinge la maturitate impresionanta înălțime de 1,8 metri și poate cântări până la 800-1000 de kg. În ciuda aspectului impunător, zimbrul este un animal blând și are un comportament pașnic. Trăiește în turme conduse de o femelă dominantă, alcătuită din alte femele, viței și juvenili. Masculii sunt solitari, dar pot forma și grupuri mici pentru perioade scurte.
Zimbrul este o specie umbrelă a ecosistemului și sute de specii de plante și animale beneficiază de pe urma comportamentului natural al acestuia. Aceștia răscolesc pământul și disturbă solul, lucru care creează habitate noi pentru insecte și animale mici. În plus, datorită corpului masiv, deschid coridoare prin vegetația deasă, care sunt ulterior folosite și de celelalte animale.
Blana rămasă în ramurile vegetației este folosită de păsări pentru a-și construi cuibul, deoarece are bune proprietăți termoizolatoare. Dieta diversă și consistentă (peste 30 kg pe zi) ajută la răspândirea a peste 200 de specii de plante, iar prin comportamentul de hrănire, menține zone de pădure deschise și creează un peisaj mozaicat, care asigură habitate pentru celelalte animale.
De ce să reintroducem zimbrul în natură?
Ultimul zimbru liber din Europa a fost ucis în 1927 în Caucaz. Atunci, mai existau doar 54 de exemplare, toate în grădini zoologice sau parcuri. Astăzi însă, datorită eforturilor intensive de conservare, populația de zimbri se reface, chiar dacă este încă o specie vulnerabilă, numărând peste 8000 de exemplare.
Dintre toate țările europene, România are cea mai mare suprafață de habitat favorabil pentru zimbru - peisaje sălbatice și mozaicate, râuri liber curgătoare, suprafețe mari de păduri seculare și activitate antropică redusă. Zimbrul preferă pădurile care alternează cu zone deschise cu vegetație variată, unde are la dispoziție o cantitate mare de hrană.
În România, inițiativa de conservare a speciei a început în anul 2012, cu o primă reintroducere a zimbrului în natură în Parcul Natural Vânători Neamț (în Carpații Orientali), în prezent efectivele din zona ajungând la aproximativ 55 de exemplare.
În anul 2014, Rewilding Europe și WWF România, demarează o nouă inițiativă de reintroducere a zimbrului în natură, în Munții Țarcu. Primele 17 exemplare de zimbri sunt translocați cu succes la Armeniș, în Munții Țarcu. După doi ani de monitorizare atentă și aclimatizare, acești zimbri au fost eliberați în sălbăticie. Până în prezent au mai avut loc câteva transportări, numărul zimbrilor în zonă fiind astăzi peste 200 de exemplare. La sfârșitul anului 2019, un nou program de reintroducere a zimbrului a fost inițiat în Munții Făgăraș, de către Fundația Conservation Carpathia, fiind eliberați până în prezent 80 de exemplare.
Ce înțelegem totuși prin rewilding? „Resălbăticirea” este o nouă abordare din domeniul conservării biodiversității, scopul fiind restaurarea ecosistemelor prin refacerea proceselor naturale. Este o metodă științifică, care se bazează pe capacitatea naturii de a se regenera, prin specii cheie din floră și faună care sunt reintroduse în natură sau ale cărei populații sunt refăcute. Practic aceste specii ajută natura să se vindece singură, prin procesele naturale pe care aceste specii le stimulează/refac. Procesul de refacere a naturii este atent monitorizat până când intervenția umană nu mai este necesară.
Rewilding Europe își propune să creeze zone cu peisaje vaste renaturate în cel puțin 10 regiuni diferite din Europa, iar România face parte din această misiune de regenerare a naturii. Prin intermediul Rewilding România, nu doar zimbrul este reintrodus în natură, fiind vizate și alte specii. Printre cele mai importante se numără vulturul sur pleșuv, zăganul, vulturul negru și hoitarul, creșterea efectivelor populației de capră neagră și marmotă, refacerea conectivității râurilor etc.
Bun pentru om, bun pentru natură
În ceea ce privește zimbrul, acesta este o specie cheie și are un impact benefic asupra ecosistemului. Este esențial în procesul de resălbăticire, prin care se restaurează procesele naturale și redau naturii puterea de a-şi purta singură de grijă. Totodată, prezența zimbrilor în Munții Țarcu atrage tot mai mulți turiști în zonă, iar comunitățile locale se bucură de atenție și suport. Micile afaceri prosperă, antreprenorii locali devin tot mai vizibili, descoperind noi oportunități de dezvoltare locală. Încă de la începutul inițiativei de reintroducere a zimbrului în sălbăticie, fundația Rewilding România s-a implicat mult în educația populației autohtone. Este nevoie de conștientizare și informare ca oamenii din zonă să nu perceapă zimbrul drept un animal periculos care ar putea distruge culturile, iar tinerele generații să înțeleagă importanța zimbrului în cadrul ecosistemului, dar și a fiecărei specii existente. În Munții Țarcu, Rewilding România se implică pentru a susține antreprenoriatul responsabil, tradițiile locale, educația și cultura locală.
Autor: Lilia Pînzari
Articol publicat în revista NATURA, nr. 389
Susține Natura.md: Devino Patron!
