Calea europeană în gestionarea râului Camenca

Râul Camenca este cel mai mare afluent ai râului Prut pe teritoriul Republicii Moldova, având și cel mai mare bazin de recepție. Amplasat în cursul mediu al Prutului, bazinul hidrografic Camenca cuprinde practic în totalitate Câmpia Prutului de Mijloc, în partea de nord-vest a republicii. Suprafața totală a bazinului este de 1236,9 km2, iar lungimea totală a râului Camenca - 108,5 km.

Calea europeană în gestionarea râului Camenca
O şedinţă a membrilor Comitetului de gestionare a bazinului hidrografic Camenca

Cum a fost creat Comitetul de gestionare a bazinului hidrografic Camenca?
Acum opt ani, la 22 martie 2012, de Ziua Mondială a Apei, la Glodeni, a fost creat un Comitet de gestionare a bazinului hidrografic Camenca. Astfel, râul Camenca și toți locuitorii din arealul cursului de apă, de la izvor și până la vărsare (debușare), făceau primii pași spre o administrare după un model european. „Botezul” era dat în cadrul unei mese rotunde organizate în incinta Consiliului raional Glodeni de Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului și Dezvoltarea Durabilă, împreună cu Ministerul Mediului, Mișcarea Ecologistă din Moldova, Consiliul raional Glodeni și revista NATURA. La întrunire participaseră președinţii raioanelor Glodeni, Râșcani și Fălești, primarii localităţilor situate în bazinul hidrografic Camenca, reprezentanți ai Inspecțiilor Ecologice și ai Centrelor de Sănătate Publică din Glodeni, Fălești și Râșcani, ai ONG-urilor din regiune, precum și alte persoane interesate. Comitetul de gestionare a bazinului hidrografic Camenca a fost  creat în scopul coordonării și gestionării colective a resurselor acvatice de către autoritățile publice locale, serviciile de mediu, ONG-urile de pe teritoriul bazinului. S-a stabilit ca principiile de activitate să fie similare cu cele ale comitetelor bazinale din țările europene.

Cum a fost elaborat Planul de gestionare a bazinului hidrografic Camenca?
Planul de gestionare a fost creat cu susținerea programului de granturi din cadrul proiectului SDC-ADA „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova” (Faza 01), gestionat de către Agenția „Apele Moldovei”, în cadrul proiectului „Elaborarea planului integrat de gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca”, în anul 2018, implementat de Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apelor din Uniunea Europeană și a Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011. La elaborarea Planului au fost antrenați toți actorii responsabili de buna gestionare a resurselor de apă la nivel raional – Râșcani, Glodeni, Fălești. Scopul Planului de gestionare rămâne actual până astăzi - de a îmbunătăți starea cantitativă și calitativă a resurselor de apă din cadrul bazinului hidrografic. Planul este destinat tuturor autorităților responsabile de gestionarea resurselor de apă din cadrul bazinului – autorităților publice raionale și locale, utilizatorilor de apă etc. Planul a fost discutat și aprobat la ședința Comitetului de sub-bazin hidrografic Camenca și în cadrul ședinței Consiliului Științific al Institutului de Ecologie și Geografie din data de 21 ianuarie 2019.

Plantarea perdelei forestiere de protecţie pe râul Glodeanca, afluent al râului Camenca

Ce conține Planul de gestionare?
Planul conține o descriere de ansamblu a bazinului hidrografic Camenca, cu analiza caracteristicilor geografice, climatice, geologice, hidrologice și ecologice. De asemenea, sunt evaluate și aspectele demografice și economice ale teritoriului bazinului, influența acestora asupra stării resurselor de apă. Sunt evaluate particularitățile utilizării resurselor de apă de suprafață și subterane, resursele funciare, care în mare măsură influențează starea ecologică a bazinului. La fel, sunt analizate particularitățile metodologiei și ale infrastructurii de monitoring hidrologic și a calității resurselor de apă, sunt enumerate actele legislative de referință. Toate aceste acte creează o bază normativă a gestionării și utilizării corecte a resurselor de apă. 
Nucleul planului îl constituie Programul de Măsuri, care are drept scop atingerea obiectivelor de mediu, stabilite pentru toate corpurile de apă (stare bună). Programul de Măsuri se bazează pe analiza condițiilor inițiale din cadrul bazinului (studiului diagnostic), presiunile antropice semnificative și impactul acestora asupra resurselor de apă. Estimarea presiunilor asupra resurselor de apă din cadrul bazinului hidrografic Camenca a fost efectuat pe baza analizei datelor de monitoring, rapoartelor Inspecțiilor Ecologice raionale (Glodeni, Fălești și Râșcani) pentru anul 2017, dar și expedițiilor, care au fost organizate în cadrul proiectului pe parcursul anului 2018. Analiza presiune-impact a fost punctul cheie, care rezultă din identificarea problemelor specifice și cauzele apariției lor, ce pot duce la neatingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă la risc.

Care sunt cele mai mari presiuni de mediu în bazinul hidrografic Camenca?
În cadrul bazinului hidrografic Camenca au fost identificate trei tipuri importante de presiuni: poluarea din surse punctiforme, poluarea din surse difuze și modificările hidromorfologice. La fel ca pe alte cursuri de apă, vorbim de evacuarea neconformă a apelor uzate, activități agricole care duc la degradarea stării apei, gunoiștile neautorizate în apropierea malurilor, bararea cursului de apă etc. Dar ar fi fost insuficientă doar nominalizarea problemelor. Astfel, au fost propuse măsuri de îmbunătățire a statutului pentru fiecare corp de apă aflat la riscul neatingerii obiectivelor de mediu, reieșind din presiunile identificate. La stabilirea obiectivelor de mediu, în conformitate cu prevederile europene, s-au luat în considerare presiunile semnificative identificate, precum și excepțiile de la atingerea „stării/ potențialului ecologic și chimic bun” pentru primul ciclu (2019-2024). În perioada menționată, Planul de gestionare propune realizarea obiectivului de calitate/statut bun a trei corpuri de apă de suprafață (cursurile superioare ale râurilor Camenca, Camencuța și Glodeanca), cu o lungime totală de 15,2 km. Pentru restul corpurilor de apă de suprafață este fixat obiectivul de „nedeteriorare a stării” corpurilor de apă, din cauza presiunilor antropice semnificative înregistrate. Obiectivele de mediu care trebuie atinse pentru toate corpurile de apă vor începe din ciclu doi al Planului de gestionare, care durează până în anul 2030 (2025-2030). 
În cadrul Planului s-a acordat o atenție considerabilă analizei economice a modului de utilizare a resurselor de apă (pentru perioada 2007-2017), care contribuie nemijlocit la afectarea stării corpurilor de apă. La elaborarea unui Plan de gestionare, cel mai important  lucru este prezența datelor actualizate privind calitatea resurselor de apă pentru fiecare corp de apă delimitat. Principalele probleme în acest context sunt: lipsa datelor de monitoring pentru fiecare corp de apă, lipsa datelor veridice cu privire la volumele și calitatea deversărilor de ape uzate, delimitarea și cartarea zonelor de protecție pentru punctele de captare a apei, colaborarea și cooperarea mai puțin eficientă dintre instituțiile de stat implicate în procesul de gestionare și monitorizare a  resurselor de apă și utilizatorii de apă din cadrul bazinului, precum și necesarul de experți în domeniul managementului resurselor de apă etc.

 

Bazinul r. Camenca: Camenca începe la 3 km spre nord de satul Borosenii Noi, Râșcani și debușează în râul Prut, pe pe malul stâng, la 1,5 km spre sud de satul Pruteni, Fălești. Principalii afluenţi de stânga sunt: Șovățul Mic (cu lungimea de 43,8 km), Căldărușa (41,1 km), Glodeanca (30,7 km), Șovățul Mare (26,5 km) și Camencuța (20,6 km). În limitele bazinului hidrografic Camenca sunt situate 75 localități, încadrate în 3 raioane administrative: Râșcani, Glodeni, Fălești.

Cui îi revine responsabilitatea implementării Planului de gestionare?
În mod evident, pentru a gestiona eficient și durabil un râu este nevoie de efortul și responsabilitatea tuturor locuitorilor, celor din amonte și celor din aval. Eficiența coordonării activităților pentru obținerea unui rezultat comun benefic pentru toți locuitorii depinde de nivelul și gradul de percepție a vitezei proceselor de degradare a resurselor acvatice. În acest sens, Comitetul bazinului hidrografic Camenca și-a propus activități care ar genera inițiative locale pentru „însănătoșirea” râului. De asemenea, implementarea Planului de gestionare, a Programului de Măsuri se efectuează sub supravegherea Comitetului sub-bazinal Camenca și de către administrațiile publice raionale și locale din cadrul bazinului. În componența comitetului sunt, actualmente, reprezentanți ai consiliului raional Râșcani, Glodeni,  Fălești, primari din localitățile situate în bazinul hidrografic Camenca din aceste raioane.

Care ar fi una dintre cele mai mari provocări de mediu în bazinul hidrografic Camenca?
În Valea Prutului de Mijloc, care găzduiește bazinul hidrografic Camenca, se întâlnește un fenomen hidrologic rar - paralelismul fluvial. Adică, avem două râuri paralele: Prutul și Camenca. Astfel, în mod natural, s-a creat o peninsulă, cu o suprafață de cca 20 mii de ha, care, la vest, este scăldată de apele Prutului, iar la est - de Camenca. Pe această peninsulă se află și binecunoscuta Rezervație științifică/naturală „Pădurea Domnească”, cu cel mai reprezentativ masiv forestier de luncă. În trecut, când Prutul și Camenca funcționau în regim natural, inundațiile sezoniere transformau acest teren într-o zonă umedă de mărimi impresionante. Era, probabil, cea mai mare zonă umedă din Moldova. Aici convețuiau în armonie reprezentanții regnului vegetal și animal. Și omul beneficia de terenuri agricole fertile (hrănite), apă potabilă curată, pășuni abundente îmbunătățite, pește, vânat. În urma activităților păguboase de desecare a luncii, a fost distrus acest fenomen unic de paralelism, iar construcția canalului hidrotehnic de la Balatina a unit Camenca cu Prutul. În acest mod, jumătate din lungimea râului Camenca a dispărut din albia
istorică. Au dispărut și efectele benefice generate de paralelismul fluvial, provocând degradarea ecologică. A scăzut nivelul apelor freatice, a dispărut apa din fântâni, au degradat solurile, pășunile, terenurile agricole, degradează masivul forestier, peisajul în lunile cu temperaturi înalte seamănă a semipustiu.
Evident că noi ne dorim să stopăm acest proces de degradare și suntem convinși că este posibil nu numai de stopat degradarea, dar și de restabilit fenomenul paralelismului fluvial.

Articol realizat cu sprijinul Asociației Femeilor pentru Mediu și Dezvoltarea Durabilă, în cadrul proiectului. „Implementarea programului de măsuri din Planul de gestionare a BH Camenca, cu suportul programului de granturi oferite ONGurilor întru susținerea comitetelor sub-bazinale din Republica Moldova din cadrul proiectului SDC-ADA „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”. Gestionar al Programului de Suport (granturi) este Agenția „Apele Moldovei”. Conținutul acestui material nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a donatorului.