Cernobâl după 35 de ani

În această lună se împlinesc treizeci și cinci de ani de când reactorul numărul 4 al Centralei Electrice Nucleare Cernobâl a explodat. În deflagrație şi în incendiul care a urmat, 30 de oameni au murit sau au fost expuşi unor doze letale de radiaţii. Ruinele au mai ars încă 10 zile, contaminând zeci de mii de kilometri pătraţi din nordul Ucrainei, sudul Belarusului şi regiunea rusă Briansk. A fost cel mai grav accident nuclear petrecut vreodată.

natura.md Apr 26, 2021 04:54 3354 0

Catastrofa de la Cernobîl. Foto: www.tiintasitehnica.com

Particulele căzute pe sol au eliberat de 400 de ori mai multă radioactivitate decât la Hiroshima, trimiţând peste o treime de milion de oameni in pribegie și provocând o explozie de cancer tiroidian în regiune. În decursul anilor, daunele economice - costurile medicale şi de decontaminare, compensaţiile, pierderile de productivitate - s-au ridicat la sute de miliarde de dolari. În urma accidentului au început să iasă la iveală gafele şi secretomania guvernului, iar Cernobâlul a grăbit chiar şi dezmembrarea Uniunii Sovietice.

Estimările iniţiale, care apreciau că zeci sau sute de mii de oameni voi muri din cauza Cernobâlului s-au dovedit exagerate. Încetul cu încetul însă, impactul genetic de acum 35 de ani se face simţit. Nimeni nu poate aprecia cu certitudine efectul final, dar un raport credibil a estimat, anul trecut, că tăvălugul cancerului lansat de Cernobâl va costa 4,000 de vieţi. Aleksei Okeanov, de la Universitatea Internaţională de Mediu Saharov, din Minsk, Belarus, care studiază efectele accidentului asupra sănătăţii, îl numeşte „un incendiu care nu poate fi stins într-o viaţă de om".

Şi totuşi, moştenirea cea mai perfidă a Cernobâlului ar putea fi suferinţele psihologice ale celor izgoniţi din casele lor de norul radioactiv sau ale celor câtorva milioane care continuă să trăiască pe un teren contaminat.

Orașul-fantomă Pripiat.Foto: www.wikipedia.org

În zilele de după explozie, mii de muncitori, aşa-numiţii „lichidatori", au fost aduşi la Cernobâl, inclusiv din R. Moldova, pentru a îmblânzi infernul radioactiv. Mineri din minele de cărbune au săpat sub miezul în fierbere, pentru a permite pomparea azotului lichid, menit să răcească combustibilul nuclear. Piloţi de elicopter au aruncat 5.000 de tone de plumb, nisip, argilă şi alte materiale, într-un efort de a stinge flăcările. Soldaţi înarmaţi cu lopeţi făceau curse contra cronometru până pe acoperiş, pentru a arunca bucăţile de grafit fumegând înapoi în nucleu. Porecliţi, sarcastic, ,bioroboţi", mulţi dintre aceşti 3.400 de oameni, de un curaj ireal, au încasat în doar câteva secunde o doză de radiaţii cât pentru o viaţă întreagă.

În acele prime zile, doctorii care-i monitorizau pe lichidatori vedeau cum le scădea numărul leucocitelor şi se temeau pentru sănătatea lor. Cei mai mulţi şi-au revenit. Acum însă, un nou val de afecţiuni i-ar putea lovi pe cei 240.000 de bărbaţi şi femei care au lucrat în prima linie a frontului. Cataractele, o boală tipică pentru supravieţuitorii bombardamentelor atomice din Japonia, sunt în creştere. Jacov Kenigsberg, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Protecţie împotriva Radiaţiilor din Belarus, remarcă faptul că pentru unele tipuri de cancer provocat de radiaţii, au trecut 20-25 de ani până ca acestea să se manifeste la supravieţuitorii bombardamentelor atomice. „Putem spune că suntem de-abia la începutul drumului".

Milioanele de oameni care au avut ghinionul să se afle în direcţia vântului care bătea dinspre Cernobâl sunt, de asemenea, ameninţaţi. Explozia iniţială a făcut ca materialul radioactiv să fie pulverizat în atmosferă, la vest de reactor. Apoi, pe măsură ce reactorul scăpat de sub control a continuat să ardă, vântul a purtat norul spre nord. Cam 70% din radioactivitate a ajuns deasupra Belarusului, contaminând aproape un sfert din ţară. Cu toate acestea, guvernanţii sovietici i-au lăsat pe oamenii de-acolo în necunoştinţă de cauză. În timp ce copiilor din Pripiat (oraş la 3 km de Cernobâl) li se dădeau pastile cu iod la câteva ore după explozie, autorităţile din Belarus nu începuseră distribuirea lor nici după o săptămână. În tot acel timp, copiii au băut lapte cu iod 131 de la vacile care păscuseră iarba contaminată. Acest izotop puternic radioactiv, cu o durată de înjumătăţire scurtă, şi-a croit drumul până la glanda tiroidă, care are o afinitate deosebită pentru fixarea iodului.

Impactul Cernobâlului nu se termină însă odată cu decesele provocate de cancer. Celor suferinzi li se adaugă sutele de mii de oameni dezrădăcinaţi, fie că au fost evacuaţi din zonele cele mai contaminate, fie că au plecat singuri.

În anul 2019, Ucraina a inaugurat un nou sarcofag realizat de Battelle Mernorial Institute, Grupul Bechtel, Electricite de France şi Centrala Atomoelectrică Cernobal. Mai lungă decât un teren de fotbal, mai înaltă decât Statuia Libertăţii şi costând in jur de 800 de milioane de dolari, aşa-numita Noua Incintă de Siguranţă (NIS) este cea mai mare construcţie mobilă realizată vreodată, având lungimea de 257 de metri şi greutatea de 36.000 de tone. Sarcofagul a costat 1,5 miliarde de euro, iar lucrările au durat nouă ani, în cadrul unui proiect cu valoarea totală de 2,2 miliarde de euro.

Noul sarcofag de la Cernobâl. Fotto: GettyImages